29 august – 4 septembrie 2011

Luni, 29 august
Luna nouă în Fecioară, cu ascendentul momentului în Leu, aduce o nouă sclipire de forţă zodiei Leu, chiar dacă forţa ei a trecut în subsidiar, prin ultima răbufnire a crucii cosmice cardinale, activă doar în prima parte a zilei, dar şi prin două piramide, una de foc (Lilith, Mercur, Capul Dragonului) neconvenţională, şi una de pământ (Pluton, Jupiter, Venus) păstrând atmosfera de dinamism şi forţă, de stabilitate şi mai ales punând prea multă încredere în zorii unei noi ere, doar pentru că se vorbeşte despre ea.
Pasionaţii de astrologie ştiu că zodia Leu este însă responsabilă şi de multă teatralitate, de multă exprimare actoricească, de simulare a unor reacţii, a bucuriei, a forţei cu care oamenii se mândresc sau îşi construiesc imperii. Prin zodia Leu, actul artistic este măreţ şi el căpătă o dimensiune eroică importantă. El nu mimează doar sentimentul, ci întreaga paletă de stări care îl translatează pe individ în totalitate într-o lume imaginară şi îl convinge că totul este real. Având Luna neagră implicată într-o piramidă neconvenţională, dinamica actului actoricesc este acum nu teatrală, ci falsă pentru că ea nu doar simulează pentru a recrea un cadru afectiv sau mental special, ci minte pentru a ne face pe noi, cei care ne uităm cu gurile căscate la declaraţii şi informări, că lumea chiar se schimbă, că totul îşi revine ca prin farmec dintr-un haos iminent.
Se pare că nimic din tot ceea ce suntem forţaţi să credem nu există, nimic din toate aceste elemente de dinamică social nu sunt în realitate aievea, ci doar minciuni extrem de elaborate pentru a ne convinge de realitatea iminentă a distrugerii pentru ca acceptând supunerea să ne protejăm de căderea în infern. Într-un cadru hilar, diferit de ceea ce înţelegem din indiciile de mai sus, ne putem imagina credulii epocii de criză pe care o traversăm aruncându-se printre lăzile de gogoşari, printre prosoapele de plastic şi jucăriile toxice produse în China, printre roşiile fără gust sau castraveţii care se strică imediat ce-i scoţi din învelişul protector, întinzând mâna după revistele frumos colorate cu chipuri de oameni care nu există în realitate şi povestind despre virtuţile terapeutice ale apei de canal strigând cât îi ţine gura „Take me!”, „Take me!”. Hm, nu ne putem gândi acum la una din ecranizările lui Spielberg (Jurassic Park (1993), spre exemplu) şi nici la „Atacul marţienilor” (1996) când Sarah Jessica Parker (Nathalie Lake), din prea multă aventură s-a trezit cu un trup de căţel ataşat de cap, o metaforă misogină pe care nu prea am gustat-o. Ideea de teatru ieftin o găsim acum peste tot în jur, nu doar în cinematografe, ci chiar în viaţa de zi cu zi, prin moda lingvistică aberantă ce îi face pe unii să se simtă mai confortabili spunând „ok”, în loc de „bine” sau cosmopoliţi dacă, după o excursie la mătuşa Curcubeţica, ce produce şi ea ceva prin Roma sau Milano, îşi aruncă ochii peste cap şi obligându-şi genunchiul să facă rapid mişcări de du-te – vino aruncă, printre degetele crăpate de soare sau de plivitul buruienii de după casă, un salut eructat: „Ma bene, Ciao!”.
Între o opoziţie cu Chiron, un trigon cu Pluton, înainte de Lună nouă, şi o conjuncţie cu Venus şi un trigon cu Jupiter după, relaţia dintre persoană şi mască, dintre actor şi rolul pe care îl joacă trece printr-un dezechilibru straniu. Se caută o soluţie paşnică pentru a se continua în modul în care a fost făcut jocul actoricesc până acum, se urmăreşte atingere aceluiaşi scop, însă prin mijloace diferite de ceea ce s-a aplicat până acum, necuantificabile, tentante ca vibraţie şi finalitate, dar imposibil de atins.
Această situaţie apare din relaţia stranie pe care Saturn, Mercur, Marte şi Lilith o construiesc, desenând pe cer, din nou, o configuraţie numită aripi de pasăre, dar cu braţele inegale, scoţând în evidenţă puternicul dezechilibru care există acum, când Marte s-a desprins de crucea cosmică de pe semne cardinale.
Dinamica neplăcută a acestei configuraţii atipice, privită ca o succesoare a crucii cosmice, ne sugerează că nu vom fi în regulă cu gândurile, nu vom avea măsură în a ne stabili obiectivele şi nu vom putea găsi un loc potrivit pentru a ne încadra reziduurile. Nefiind în ton cu realitatea, jucăm teatru, însă nu unul constructiv, superior, ce ne poate construi episoade din viaţa terestră sau subtilă, ci unul penibil, încărcat de teama de a nu ni se descoperi fricile, secretele cele mai mari, lipsa de consistenţă a ideilor sau neputinţa de a iubi în mod constant.
Având aceste două piramide de foc şi de pământ active suntem îndemnaţi să acţionăm, să ne exprimăm ideile, să fim curajoşi, să ne implicăm în demersuri publice, fără să avem nici cea mai mică perspectivă. O formă neplăcută de spontaneitate va aduce celor din afara demersurilor active o înţelegere neplăcută, un adevăr, o formă de cunoaştere care nu ne ajută la progres, dar ne ajută să facem distincţia între bine şi rău.
Cu alte cuvinte, binele material, devine azi o tentaţie datorită căruia moralitatea trece în plan secund, se ascunde de frică şi-şi roade unghiile urmărind cu pupilele dilatate şi inima bătând cu putere în piept evenimente ce sunt în mare parte imaginare sau care nu au finalitatea care ne inspiră atât de multă reţinere, teamă sau groază.
Prin urmare, Luna nouă din Fecioară se detaşează puternic de celelalte prin reprezentaţie. Azi începem un ciclu al descoperirilor negative, începem să ne dăm de gol, să ne spunem în public ce ne doare, să ne descoperim rănile şi să urmărim prin asta să impresionăm până la lacrimi un auditoriu superficial sau needucat. Multora nu le stă în fire să facă asta, nu le este propriu să-şi descopere viaţa intimă, dorinţele personale sau un secret. Tocmai de aceea în 29 august sunt avertizaţi că în următoarele 30 de zile, liniştea nu le va veni decât dacă vor vorbi despre problemele lor, dar le vor explora, le vor oferi un dramatism aparte. Că ne vom apropia mai mult de Caragiale sau de Eugen Ionesco, de Sofocle sau de Henrik Ibsen va ţine de elementul particular al informaţiei sau de educaţie.
Acest mesaj este de fapt o invitaţie la realism. Nu se poate spune că neîmpărtăşirea este cea mai bună soluţie şi nici îndemnul puternic spre a da curs destăinuirilor nu poate fi în totalitate corect. Tocmai de aceea, începând ziua în opoziţia Lună-Chiron, este important să nu uităm că tensiunea care ne limitează libertatea este cea care trebuie soluţionată prin dialog, destăinuire, consiliere, terapie, nu tot arsenalul de amintiri şi trăiri de care acestea sunt legate.
Judecând după faptul că ziua, oferindu-ne putere de exprimare, inspiraţie în a vorbi, scrie, comunica, dar şi intensitate trăirilor, plăcute ori neplăcute, ca şi cum ne amintim tot ceea ce am făcut până acum, ca în ultima secundă de viaţă, patima cu care vom găsi o replică, o atitudine sau o faptă pentru fiecare dintre cei cu care ne înconjuram va fi arzătoare. Dinamica astrală nu are azi şi, pornind de la acest etalon al Lunii noi, nu va avea nici în următoarele 30 de zile, armonia necesară să se regleze într-un cerc restrâns. O greşeală în familie, într-un grup va produce un efect negativ în social şi abia acolo mecanismul de reglare îşi poate stăpâni intensitate vulcanică prin raportare la un alt cadru, în mare parte necunoscut. În faţa unui auditoriu mai mare, mintea se linişteşte şi cu toţii putem înţelege că teatrul este un act de creaţie, nu un circ ieftin.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a ne aminti de trei ori pe zi, dimineaţa, la trezire, la prânz, înainte de masă şi seară înainte de culcare, de liniştea şi pacea minţii, de modestie şi iertare pentru că ele sunt mărgăritare, condiţii esenţiale ale descoperirii unei alte forme de linişte ori a acelei trăiri, ce ţine de suflet ori spirit, pe care însuşi Creatorul, dintr-o nemărginită modestie, ne-o presară ca neaua ce cade din nori în liniştea şi adâncimea unei nopţi de iarnă. Cei care spun şi vor să ne convingă, într-un act de o neplăcută teatralitate, că modestia este pentru proşti, văd asta numai când se uită în oglindă.

Marţi, 30 august
Intrarea lui Jupiter în mers retrograd este pentru astrologi semnul că se intră într-o perioadă de refulări. Privind această trecere în contextul imenselor reformulări pe care le tot traversăm de la începutul anului încoace am putea să vedem ca tardivă această direcţie, însă ea este o susţinătoare a mesajului planetei Pluton de a schimba prin trezire, prin amplitudine, prin explozie, iar dacă toate acestea se pot face prin agresivitate, prin descinderi sociale, prin renunţare la tradiţie, convenţional sau prin menţinerea unei stări de tensiune înseamnă că şi aceste situaţii nu sunt decât etape care ne pregătesc pentru alte schimbări despre care acum nu putem aminti nimic.
Luna îşi finalizează azi tranzitul ei prin Fecioară, aducând la lumină ambiţia de a reuşi în confruntări, în concursuri, într-o dispută verbală, de a ieşi învingătoare, de a face lucruri care ele însele să se constituie ca o distincţie, ca a medalie şi care să producă, fără o altă verificare, acceptarea sau recunoaşterea socială. Există însă şi puţină ezitare în acest context prin faptul că şi Luna, dar şi Venus din Fecioară, ca şi Mercur din Leu, intervin în ecuaţie mai mult cu îndemnuri decât cu curaj. Vor gândi mult, vom simţi mult şi vom acţiona mai puţin de teama de a nu strica un element important, de a nu ne face rău singuri, de a nu ne conduce pe un drum greşit pe care să-l vedem bun doar pentru că dintr-o prostie ne-am distrus singurele şanse.
Când încă Luna mai tranzita Fecioara, Venus şi Jupiter se întâlnesc într-un trigon, cu Jupiter static şi acesta poate fi unul dintre cele mai prielnice momente de peste an. Fiind static, evenimentele vieţii nu ne vor grăbi spre finalitate, ci multe dintre ele ne vor oferi un moment de respiro, o pauză, o ieşire din ritm care ne vor permite să câştigăm timp, bani, să ne facem multe cunoştinţe sau să depăşim un interval mare de timp pe care l-am fi folosit pentru a organiza un eveniment sau pentru a promova un examen. Adică, ne vom simţi îndreptăţiţi să ne ridicăm deasupra condiţiei limitate pe care mersul lucrurilor ne-o impune si să insistăm după cum vom dori asupra unor evenimente pe care le vom selecta după propriile preferinţe.
Intrarea lui Jupiter în mers retrograd aduce acestui eveniment parfumul de inedit, de ultima şansă de care am profitat, de ultimii rămaşi în viaţa din familie, de conştientizare a întregului şir al evenimentelor vieţii, ca şi cum întreagă existenţă ne trece prin faţa ochilor, dar ochii nu se opresc decât la câteva întâmplări care în acest moment ni se par reprezentative pentru ceea ce am devenit.
A deveni „cineva” important, a te construi într-un anumit fel, a învinge un adversar sau a depăşi un obstacol şi a te întoarce la locul faptei pentru a culege roadele reprezintă mesajul sintetic al retrogradării lui Jupiter în Taur. Acest mers înapoi ne va însoţi până la finalul anului, fiind martor la creşterea şi decăderea unor episoade importante ale istoriei, ce au fost stabilite în această lună. În felul acesta nu închidem doar o lună calendaristică, ci o perioadă de calcule, scheme, ameninţări, de exerciţii şi simulări ce vor fi puse în aplicare din septembrie. Scopul acesta este de a crea un spaţiul cât mai mare de desfăşurare, de a transforma convingerile oamenilor în terenuri fertile pentru noile ideii, pentru mentalitatea lumii de mâine. Din nefericire, careul lui Marte cu Luna neagră, pe care îl tot trăim de ceva timp încoace pe crucea cosmică de pe semne cardinale ne tulbură conştiinţa în procesul ei de expansiune şi în loc să ne îndreptăm atenţia spre lucrurile care sunt cu adevărat importante, ne lăsăm preocupaţi de gesturi huligane, de demersuri penibile, de istorii construite pentru a simula scârţâitul de uşi din filme de groază sau umbrele ucigându-se unele pe altele din filmele lui Hitchcock. A dori să faci ceva cu viaţa ta, dar a-ţi folosi curajul pentru a participa la situaţii negative este cea mai dificilă încercare a acestei zile şi nu doar a acestei zile, ci a întregii săptămâni.
Chiar dacă la împlinirea careului Marte-Lilith, Luna se afla în Balanţă şi frica, reţinerile, au justificări cosmopolite, destăinuindu-ne că de fapt a munci pentru achiziţionarea unui cub de sticlă înseamnă a da curs nevoii de siguranţă. A depune efortul maxim pentru achiziţionarea unei mari sume de bani, pentru a munci în alt loc, pe mai mulţi bani, cu alt colectiv sau în alt domeniu va face în aşa fel încât cubul de sticlă despre care acum vom crede că ne protejează, la timpul la care îl vom achiziţiona ne va fi nefolositor sau chiar periculos. Vom confunda însă proverbul „Nu lăsa pe mâine ceea ce poţi face azi” cu alte proverbe care ne îndemnă la cumpătare şi seriozitate, la a decide în mod responsabil refuzând categoric să credem că momentul cel mai important al zilei este Jupiter static, nu îndemnul pe care ni-l lansează prin retrogradare.
Hm, puţini vor fi cei care vor face diferenţa între a profita de şansa de a ne face un loc, de a depăşi un obstacol şi păcăleala cea mare ne va convinge că şansa de a depăşi obstacolul este de fapt semnul că trebuie să ne depăşim condiţia. Judecând aşa, ei decid în cunoştinţă de cauză după ce deja au depăşit linia adică atunci când simt că obosesc mai repede, că se consumă în teribile şi inutile intrigi, că multe din cele ce vine spre ei se repetă, că trecutul îi invadează ca un roi de muşte, dar îi şi chinuie teribil pentru că acum îşi amintesc de decizii pe care le-au luat greşit.
Prin urmare, ceea ce ne aduce 30 august este din capul locului cel mai neobişnuit context de care am avut parte în tot acest an, care, la rândul lui, excelează la capitolul ciudăţenii. Dacă şansa şi bucuria de care vom profita azi pentru a relua o schemă de tratament sau de a ne întoarce la un terapeut, de a ne schimba atitudinea faţă de un superior sau de a ne depăşi inhibiţii dureroase pentru a ne împăca sau măcar de a trăi în armonie cu un adversar, a nu ne opri la acest stadiu pentru a interioriza îndemnul şi a ne purifica energia, a ne limpezi gândurile, a ne reaminti că viaţa se trăieşte simplu şi dacă este simplu este şi hrănitor, iar dacă este hrănitor atunci este tot ceea ce avem nevoie pentru a trăi mai departe.
Este însă extrem de dificil să combini două direcţii care conţin două stări de conştiinţă diferite pentru că atunci când ştii cum eşti, eşti deja altfel, iar daca eşti într-un fel, nu poţi şti cum este de partea cealaltă decât când eşti efectiv acolo. Poţi să te opreşti la momentul oportun fără a da curs curiozităţii sau lăcomiei, ambiţiei de a învinge inamici invizibili sau construiţi de mintea umană şi după aceea nu mai contează cum ai fi văzut lumea de acolo, pentru că oricum aşa cum o vei vedea depăşind încercarea va fi cel mai aproape de realitate.
Cum oameni sunt curioşi din fire, interesul lor îi va îndrepta spre mari eşecuri, spre a strica o şansă cu totul specială de a redobândi starea de echilibru şi trăinicie pe care o căuta toată viaţa. Dacă mâncând numai îngheţată crezi că te saturi şi nu mai ai nevoie de hrană consistentă doar pentru că ţi se scurg ochii după ea, este la fel de greşit ca atunci când refuzi totul, inclusiv îngheţată pe motiv că îngerii nu mănâncă dulciuri, supă şi nici nu beau apă, nu cultiva roşii, ardei sau castraveţi pentru a se bucura de deliciile sănătăţii vegetariene. Din punctul în care suntem, exemplele de viaţă ale celorlalţi sunt percepute greşit. Privind acestea ca pe semne statice, momentul imediat următor s-ar asemăna cu abordarea unei cure de dezintoxicare la care nu se poate renunţa la anumite alimente, din cauza unor bariere psihice, sau, din exces de zel, se impune o abordare a acesteia prin renunţarea în totalitate la hrană, fără să se ţină cont de limitele de rezistenţă ale organismului, fiind important doar scopul.
Aflat cu piciorul în două partituri, ziua de azi ne recomandă să ne păstrăm pentru alte momente decizii importante de viaţă. Este important ca azi doar să le gândim, să le analizăm, să le cântărim, să le trecem pe hârtie, dar să nu ne propunem nimic şi nici să nu declanşăm ceva. Azi putem învăţa de la arbori sau flori cum este să exişti în static şi mişcare, fără a-ţi schimba locul, fără a te strămuta, fără a-ţi transfera sfera preocupărilor într-o altă zonă, dar să rămânem aceiaşi oameni, cu aceeaşi inserţie socială, doar cu o altă viziune.

Miercuri, 31 august
Ultima zi a lunii august ne lasă într-o stare de neputinţă dificil de înţeles şi integrat. În continuare sunt active piramidele de foc şi respectiv pământ, despre care am amintit anterior, însă Luna, trecând acum prin opoziţia cu Uranus, careul cu Pluton şi apoi conjuncţiile cu Junon şi Saturn ne menţine puţin din duplicitatea zilei anterioare, dar evenimentele se vor axa mai curând pe impactul pe care îl au asupra vieţii personale. Azi ne preocupăm de casă, de familie, de design, de culoare, de curăţenie, de tot ceea ce ne schimba ambianţa pentru a ne îmbunătăţi confortul, iar preocupările ne duc spre griji care nu sunt în totalitate reale.
Trecând prin opoziţia cu Uranus, Luna ne pune la îndoială sinceritatea celuilalt şi dintr-odată ne cuprinde suspiciunea că poate nu-şi respectă datele contractuale, că poate nu doreşte să mai participe la colaborare în aceleaşi condiţii şi ne simţim nesiguri de ceea ce ne închipuim. Tensiunea ce vine din acest aspect poate fi reală, dacă, anterior, la conjuncţia Lună-Uranus, pe 17 august, am acţionat în maniera în care ne aşteptam din partea celorlalţi. Azi, efectul negativ real se va susţine pe o acţiune negativă săvârşită acum două săptămâni în urmă.
Când Luna împlineşte careul cu Pluton se declanşează energia activă a careului în T cardinal şi ne revine încrederea, forţa, dorinţa de acţiunea, puterea de a soluţiona orice şi vom acorda mai multă importanţă întâmplării în sine, finalităţii, decât modului cum este rezolvată.
În a doua parte a zilei, când Luna trece prin curtea lui Junon şi a lui Saturn, devenim martori ai unor evenimente pentru că vom fi atraşi mult de partea vizuală, de comunicarea de la distanţă, de spaţiul virtual, de ceea ce nu ne atinge în mod direct, de ceea ce, printr-un mecanism verificat, poate decide în locul nostru.
Spre finalul zilei vom realiza că multe din cele pe care le-am parcurs azi nu vor rămâne, nu pentru că ce s-a întâmplat nu a fost important, ci pentru că întâmplările zilei au o doză de unicitate şi nu se pot compara cu ceea ce s-a întâmplat anterior, nu au amploarea zilelor anterioare, greutatea lor şi nici nu am participat cu atâta determinare şi consum la toate acestea. Neavând această intensitate, viaţa, printr-o simplă comparaţie, ne spune că 31 august a fost banală, chiar dacă pe alocuri anumite evenimente ne-au consumat şi ne-au reamintit de frică sau de efortul intens.
Prin urmare, ultima zi a lunii august este zi de zăpăceală, de efort între două extreme, de deplasare în viteză între două destinaţii fără a obţine efectul scontat, Ceea ce ne rămâne este o tensiune psihică, o grijă că oamenii cu care am interacţionat şi care ne-au oferit informaţiile pe care le-am solicitat nu au avut cele mai bune intenţii sau nu ne-au oferit ceea ce aveam nevoie cu adevărat.
Iluzia cuvintelor este invocată acum spontan şi asta nu pentru că unghiurile acestei zile ne îndeamnă să facem asta, ci pentru că ne lasă în voia efectelor produse de cauze generate în preajma zilei de 17 august. Dacă în 17 august am ţipat, strigătul de durere însoţit de mesajul aferent ne duce într-o zonă corectă pentru contextul ce s-a consumat atunci, dar total nepotrivit acum. Acum nu numai că nivelul de informaţii este altul, valorile materiale de care dispune au trecut printr-o transformare, dar şi anturajul este diferit de atunci. Mulţi ar fi tentaţi azi să transfere relaţia cu şeful sau subalternul, cu un coleg de serviciu, în familie, să caute învăţăminte din situaţii de acest gen sau să caute cumva să ne integreze în cercul de cunoscuţi pe care îi are chiar dacă va fi evident un semn de incompatibilitate ce poate fi legat de nepotrivire de timp, caracter, loc etc.
Ziua ne aduce, aşa după cum se constată, mari tensiuni în sfera preocupărilor, multe confuzii pe fapte, pe direcţii de deplasare. Se vrea, de fapt, o combinaţie între nevoia de stabilitate şi teama de a decide într-un context din grijă sau din prea multă conştiinţă. Tot acest context devine o supă pe care unii o văd prea fierbinte, alţii prea rece, iar cei mai mulţi o vor consuma chiar dacă e fără sare. Ne vom păcăli că suntem la regim şi împotriva confortului gustativ o consumăm.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a acţiona în conformitate cu ceea ce ne vine din preajma zilei de 17 august, când Luna a trecut prin conjuncţia cu Uranus, doar dacă înţelegem corect ceea ce s-a întâmplat atunci. Aplicând un transfer agresiv vom construi efecte la fel de agresive, la fel de confuze, care îşi vor cere drepturile pe următoarele unghiuri majore ale Lunii cu Uranus, până în 13 septembrie când Luna şi Uranus vor fi din nou în conjuncţie şi când vor apărea alte situaţii ce le vor înlocui pe acestea ce ne consuma acum.

Joi, 1 septembrie
Ultima zi de Balanţă (Luna în Balanţă) ne aduce împlinirea de cinci aspecte majore, din care două aspecte agresive se împlinesc noaptea, opoziţia Luna-Lilith şi careul Lună-Marte, ceea ce ne va plasa într-o lume a visului destul de confuză şi dătătoare de neplăceri. Acestea ne inspiră visele neplăcute, agresive, bizare, care se impun prin adevărul unilateral ori prin confuziile pe care ni le lansează, înfăţişându-ne chipuri cunoscute în conjuncturi penibile.
Sextilul Lunii cu Capul Dragonului ne-o aduce pe aceasta în postura de planeta mediatoare, în postura de deschizătoare de drumuri în ceea ce privesc relaţiile de parteneriat, armonia în cuplu şi înţelegerea între asociaţi. Chiar dacă atunci când unghiul se împlineşte (4:38) ziua încă se lăsă aşteptată, vibraţia ce vine dinspre acest aspect are o notă misterioasă şi prin faptul că se consumă în separaţia celorlalte două aspecte malefice ne va impregna cu o undă de fascinaţie, de pasiune, de curaj. Nimic din cele ce ni le va lansa nu va fi împlinit, însă nu va avea importanţă pentru că oricum idealurile sunt false, neclare şi curtate de o gândire indecisă, centrată pe satisfacţie ori câştiguri imediate. Important va fi că, încă de dimineaţă, ne vom decide să schimbăm ceva, să ne pornim pe un drum, să ne lansăm în proiecte ce altădată ne inspirau multă reţinere.
Păşind în lumina soarelui prin sextilul Lună-Mercur, ideile devin volatile, mobile, se succed cu mare rapiditate şi ni se va părea că ne simţim chiar bine, că ne oferim o libertate reconfortantă, că nu trebuie să luptăm pentru sentimentul de neapartenenţă, că nu trebuie să ne epuizăm sufletul cu tehnici sau cu procedee obositoare, că nu trebuie să suportăm oameni care ne tulbura liniştea sau ne complică existenţa, ci este suficient să alegem şi ne vom strecura unii printre alţii prin masa de indivizi sau prin urzeala de conjuncturi care există deja, bucurându-ne de stări sufleteşti, de lumina zilei, de mâncare, de cuvintele pe care le auzim în jur, de haine, de imagini, de peisaj şi de perspectiva de a trăi liber, curat într-un univers aflat într-o continuă transformare.
Trecerea Lunii în Scorpion dă un scop practic acestor senzaţii şi percepţiile zile ne duc într-o zonă a eficienţei. Chiar dacă este seară şi multe din cele ce le-am putea face trec într-un alt registru, ne va plăcea să le menţinem în minte, iar unii dintre noi le vor scrie, le vor consemna, le vor schiţa în aşa fel încât să nu piardă nimic. Deşi pare mai mult a viaţă coordonată după reguli necunoscute, această directivă ne plasează într-o dinamică specială, ce ţine mai curând de voinţa personală, de mobilitatea gândurilor personale sau de folosirea acelor structuri personale pe care nu suntem obişnuiţi să le folosim cu eficienţă.
Prin urmare, prima zi a lunii septembrie ne aduce o stare de descoperire, o stare de dinamică interioară pe care nu prea ştim să o folosim, nu ne simţim confortabil atunci când se desfăşoară şi pe care de multe ori am refuzat să o trăim pentru că ni s-a părut că nu este momentul potrivit şi nici contextul. Acum ne lăsăm în voia invitaţiilor, a senzaţiilor, a dorinţelor şi simţim că ne protejează o forţă nevăzută, că oricât de multe nebunii ne-ar trece prin cap, oricât de mult pericol ar sta, potenţial vorbind, într-un gest făcut împotriva regulilor de până atunci, o forţă nevăzută construieşte o saltea pneumatică încât fiecare cădere se transformă într-o nouă distracţie.
Combinaţia dinamicii ce vine din sfera personală cu înţelegerea lor corectă ne menţine azi într-o schemă veche, dar prin preocupări noi. Severitatea regimului de viaţă, duritatea programului de lucru, neplăcerile pe care le-am putea avea din menţinerea unor obiceiuri alimentare sau de conduită ne vor părea azi inofensive sau cel mult plăcute, nu atât de obositoare şi cauzatoare de dezechilibre.
Recomandarea pentru această zi vine să ne amintească de privilegiul de a ne simţi bine cu propria fiinţă, de a ne lăsa îngânaţi de tot ceea ce este în jur pentru a descoperi bucuria de a convieţui cu propria fiinţă într-un mod paşnic şi constructiv.

Vineri, 2 septembrie
Menţinându-ne în aceeaşi schemă comportamentală, ziua de 2 septembrie ne aduce un şoc, o activitate, ce se va îndrepta exact împotriva a ceea ce a fost mai plăcut şi confortabil în ziua anterioară. Azi echilibrul acido-bazic pare să se fi modificat, înţelegerea, schemele gândirii se zdruncină puţin şi pentru a ne menţine ceea ce a fost plăcut şi încurajator azi vom apela la procedee ale gândirii, la idei care ne-au consumat prin caracterul lor iluzoriu, pasager sau involuntar. „Minte-mă frumos, dacă tot mă minţi!” vom auzi în jur şi cele mai multe dintre gânduri, la fel şi preocupările se vor orienta spre această acceptare a minciunii sau la integrării ei în actualul sistem de valori pentru a oferi celui minţit statutul de fiinţă inteligentă.
În realitate, acest bine pare să ne arate că stabilitatea structurilor noi, a gândirii echilibrate nu este definitivată şi la cel mai mic efort cedăm şi revenim în structurile vechi, în acceptarea indecenţei, a neadevărului, revenim la plăcerea de a trăi cu toate acestea, la rememorarea lor cu întreaga fiinţă.
Dacă prima parte a zilei ne va duce spre consum, spre a ne reaminti care sunt elementele de care trebuie să ne debarasăm, care sunt acele evenimente pe care trebuie să le păşim, să le abandonăm, care sunt acele stări sufleteşti pe care le preferăm pentru a ne menţine depozitul de toxine, pentru a ne duce mai departe grija faţă de imperfectiune, teamă de sărăcie, incertitudinea sau indiferenţă faţă de efortul susţinut.
Opoziţia Lunii cu Jupiter, împlinită azi şi alăturată piramidei de pământ ridicată între Jupiter, Soare şi Pluton, face din revoltă, nemulţumire, efort direcţionat spre a distruge o structură sau de a întreţine un proces de dizarmonie, o formă de supravieţuire şi se vom căuta multiple argumente pentru a susţine, prin acest mecanism, gesturi reprobabile, cuvinte neadevărate, fapte cu caracter antisocial despre care acum nu avem o înţelegere clară.
Dacă ne revoltăm, nu vom şti de ce, dacă ne lăsăm cuprinşi de starea de linişte, de plutire pe care ziua de ieri ne-a adus-o, observăm că nu mai există susţinerea conjuncturală de ieri şi neştiind de ce trebuie să alegem între aceste două extreme, balansăm între fapte total opuse, lăsând impresia de zăpăceală, confuzie, necunoaştere sau de escrocherie, şarlatanie, în cazuri unde concentrarea mentală trebuie exprimată la cote foarte ridicate.
Spre seară, descoperim că oricât de multe ni s-au întâmplat în această zi, oricât de multe neajunsuri am avut din partea prietenilor, din partea superiorilor, oricât de incertă pare perspectiva, aşa cum ajunge ea la urechile noastre din gură în gură, am reuşit totuşi să ne păstrăm un echilibru pe care să-l explorăm acum. Seara zilei de 2 septembrie ne reaminteşte că este important să trăieşti în armonie cu vocea interioară, nu într-un dezacord cu aceasta de dragul unei convenţii false cu cei din comunitate, cu familia sau câţiva apropiaţi. Fiecare viaţă este privită de Lumină Universului în mod individual şi noi, fiind universuri în miniatură, avem acest simţ al respectului faţă de Creaţia continuă, faţă de Creaţia la care am participat. A păstra respectul faţă de Lumină înseamnă a asculta vocea interioară şi a fi împăcat cu asta.
Prin urmare, 2 septembrie ne aduce o încercare faţă de un apropiat, un eveniment desfăşurat în raport cu o instituţie sau un schimb neobişnuit cu un individ care reprezintă o instituţie. Ceea ce facem azi ne va tulbura pentru că nu va avea cota majoritară de raţiune, nu ne va oferi percepţia realităţii aşa cum am învăţat de la părinţi şi cunoscuţi că se desfăşoară. În această dizarmonie suntem tentaţi să abandonăm, să ne refuzăm un drept, să pierdem o oportunitate lăsându-ne doborâţi de teama de necunoscut sau de neîncredere în forţele proprii.
„Gnothi seauton” („Nosce te ipsum” sau „Cunoaşte-te pe tine însuţi!”) scria pe frontispiciul de la Delphi pentru a ne reaminti că viziune este cea care vine prin suprimarea îndoielii de a fi şi eliberarea plenitudinii de a fi. Atunci când fiinţa există, plenitudinea o însoţeşte pretutindeni şi nu se mai preocupa de scheme incomplete, dureri obsesive, eşecuri sociale sau evenimente care umbresc certitudinea. A fi, prin relaţiile planetare ale acestei zile, înseamnă alungarea demonului care ne face să ne depărtăm de oameni, care ne spune că regula este prioritară relaţiei care a construit-o. Oamenii se păcălesc îmbrăţişând cu toate mâini fizice sau subtile reguli care sunt importante doar aici în fizic şi doar ocazional. Impunându-şi această confuzie, oamenii îşi pun singuri etichete de „vinovat”, „eşec”, „refuzat”, „părăsit”, „alungat”, „distrus” şi uită că dacă s-ar cunoaşte prin strategia bunului simţ, prin desprinderea legăturilor pe care Eroul Fals le-a lipit de Eu şi apoi ne-a convins că sunt reale, ar deţine toată Cunoaşterea.
Să ne legăm de Lumină, să ne îmbrăcăm în fapte ce vin din lumină, să ne încurajăm lumina cu atât mai mult cu cât ne simţim doborâţi de întuneric, de îndoială, invidie, răutate, incertitudine, frică. Pasul Luminii este dureros dacă nu suntem un pământ stabil şi senin asemenea piscurilor înalte ale munţilor. Nu întâmplător mlaştinile sunt asociate misterelor bolnăvicioase, eşecurilor comportamentale, pierderilor, durerii şi disperării veşnice.
Schema acestei zile ne pune într-o balanţă lumina şi întunericul, dar nu ne forţează să alegem, ci ne supraveghează alegerile şi după fiecare gest ni le motivează printr-un feedback pe care îl primim din jur, prin conjuncturi sau chiar verbal prin intermediul celor din jur.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a ne oferi privilegii, nu de a ne apăsa sufletul cu şi mai multe condiţionări.

Sâmbătă, 3 septembrie
Sub razele binefăcătoare ale trigonului Soare-Jupiter oamenii se simt impulsionaţi să facă fapte bune pentru ceilalţi, dar şi pentru sine, să se consume cu răspundere în acţiuni sociale, în demersuri publice, să se consume din dragoste faţă de un apropiat sau se arunce în gesturi ample de dor şi jale.
Acest unghi nu ne duce numai spre a ne menţine optimismul, ci şi de a ne pune în valoare calităţile şi de a ne lăsa consumaţi de o ambiţie pozitivă. Simţul averii, a acumulărilor se va sprijini azi pe cel al necesităţii de a deţine bani, proprietăţi, de a avea parte de un tratament special, de a se face dreptate, de a se împărţi sau egaliza nivelul, de a da viaţă speranţelor de a trăi cu bucurie şi împlinire. Trigonul Soare-Jupiter este bun pentru sănătate, pentru întărirea sistemului imunitar, pentru a stabiliza metabolismul, pentru a identifica un tratament secundar, o formă de vindecare care să folosească atât omul, cunoştinţele sale, cât şi legătura cu valorile, cu arhetipurile, cu credinţa.
Prima parte a zilei se va desfăşura pe acest fond al expansiunii socio-comportamentale şi, pentru că aspectul ne îndeamnă şi la o cumpătare susţinută pe educaţie şi bună creştere, îndemnul spre explorări intime, spre a cunoaşte oameni noi, spre a construi noi tipuri de legături ori de asocieri, aspect ce vine din trigonul Luna-Marte, va fi ţinut secret, va fi tăinuit şi ne va oferi suficiente prilejuri de incertitudine, neîmplinire sau distragere deoarece ne va lăsa impresia că nicio bucurie nu este întreagă. Aspectul, în prima parte a zilei, nu ne duce spre risipă, teamă ori disperare, pentru că ceea ce simţim, dragostea pe care o avem de oferit, sentimentul pe care dorim să-l oferim sau tipul de relaţie pe care dorim să-l dezvoltăm ne spune că nu este timpul necesar, că omul nu se încadrează în pretenţii şi nici veleităţile noastre nu au fost încă verificate pentru a face faţă eventualelor situaţii neprevăzute, un element des întâlnit în aspectele la care participă Marte.
Toate acestea vor fi însă percepute cu o altă intensitate în a doua parte a zilei când ni se va părea că nu ne ajunge mulţumirea ori bucuria, când oamenii care participă la schema binelui evident nu pot lăsa o amprentă profundă şi nici nu ştiu cum să facă asta, dacă şi-ar dori. În felul acesta, în a doua parte a zilei, din nemulţumire, ajungem să ne dorim împlinirea unor dorinţe care ne schimbă vibraţia cotidiană şi este posibil ca totul să se răstoarne, să ne ducă într-o zonă a tristeţii, conflictelor deschise, dezamăgirilor, imprudenţelor, declaraţiilor tendenţioase. În ton cu noi, vremea pare că şi ea se manifestă ciudat fiind în contrast total cu ceea ce ne-am dori să facem pentru ca totul să fie perfect.
În realitate, a doua parte a zilei va fi nefastă pentru cei care nu dispun de o educaţie practică solidă. Cei care ştiu doar teoretic la ce să se aştepte, cum să soluţioneze o complicaţie de factură emoţională, văd în conjuncturile acestei zile oportunitatea vieţii şi mireasa îşi aruncă voalul şi fuge în lume cu cavalerul de onoare care de fapt era dragostea vieţii ei. Aceste scene de film le pot părea unora total irealizabile sau chiar penibile, însă ele devin aievea atunci când rotiţele destinului par să prindă un punct sensibil, un blocaj.
Prin urmare, ziua ne oferă un exemplu de control într-o zonă pe care nu am considerat-o niciodată aşa cum o vedem acum. Pentru cei mai mulţi bucuriile sunt libere să se ridice, să se consume, să atragă în jur alte bucurii similare şi să ne umple sufletul de amintiri frumoase, însă de prea puţine ori oamenii îţi aşează bucuriile lor alături de modestie sau ponderaţie. Măsura bunului simţ este azi atacată, în special în a doua parte a zilei când se trece brusc de la petrecere la ceartă, de la comedie la tragedie, de la destindere la tensiune. Motivul principal este chiar lipsa de control a şansei care se manifestă acum, neputinţa de a o canaliza spre scopuri nobile care să ne ducă într-o zonă lipsită total de pericol. În bucurie şi expansiune mulţi sunt orbi şi au impresia că toţi din jur le împărtăşeşte sentimentul. Această beţie afectivă poate fi azi fatală şi ea ra putea transforma un gest frumos, un sacrificiu, o formă de exprimare într-un fiasco total.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a ne oferi de-a lungul întregii zile, nu doar în a doua parte, momente de luciditate. Trăirile sufleteşti, ca şi fluctuaţiile de temperatură, nu trebuie să atingă valorile maxime pentru a simţi pulsaţia vieţii. Vara, dacă se trece de la temperatura de 22-23 grade Celsius din casă sau maşină la 35-40 grade Celsius sau poate mai mult corpul intră în stres şi nefiind obişnuit cu aceste treceri se poate îmbolnăvi. Asta se întâmplă azi, însă nu este vorba despre boala fizică, ci de cea sufletească.

Duminică, 4 septembrie
Trigonul Lunii cu Uranus ne desenează pe cer o Nicovală, adică o configuraţie care ne supune la mari presiuni, însă nu gratuit, ci cu scopul de a ne descoperi independenţa prin eliberarea de frică, boală şi neîncredere.
În această primă zi de Săgetător (Luna în Săgetător) oamenii îşi vor folosi puterile pentru a-şi întări convingerile, pentru a se căli, pentru a înţelege mai bine intenţiile celorlalţi, pentru a scoate la lumină adevăratele intenţii pe care le au alţii asupra lor şi a înţelege contextul în care se află. În felul acesta, provocările care ne vin azi par să ne solicite foarte mult. Pentru mulţi adevărul este o grea povară şi a-l privi în faţă nu înseamnă şi privilegiul de a-l înţelege. Pasul pe care îl face un om când află adevărul poate fi nesigur, dureros sau supus unei greutăţi suplimentare şi de fiecare dată va avea nevoie de o susţinere care să-l protejeze de rătăcirile de moment, de uitarea selectivă pe care o va prefera, de noile temeri pe care le poate avea în faţa necunoscutului.
Azi nevoia de libertate, curajul, dreptatea, voinţa pentru a susţine o schemă mentală, un concept, pentru a susţine o persoană, pentru a contribui la răspândirea unei idei ne ţine departe de turbulenţele sociale. Această a doua parte a săptămânii, deşi mai liniştită la capitolul evenimente astrale, ne invită la meditaţie, la reculegere, la rememorarea acelor episoade ale lunii august care ne-au tulburat liniştea şi ne-au pus să facem alegeri dificile. Curajul de acum ni se pare simplu şi uşor de abordat comparativ cu cel pe care ar fi trebuit să-l arătăm în luna august, însă nu trebuie să privim în uşor întreaga situaţie pentru că trigonul Lună-Uranus, răspunzător acum de nevoia de independenţă şi de exprimare, ne va duce spre o zonă a eficienţei dacă vom şti să ne înţelegem problemele de acum. Ceea ce credem că seamănă cu august vine doar dintr-o raportare instinctivă, dintr-o comparare pe care o facem fără să ne dăm seama şi din care, fără parfumul realităţii acestei zile ne duce spre concluzii greşite, susţinute pe prejudecăţi, erori de gândire, ciudăţenii.
Întâi să privim în faţă careul Luna-Chiron, adică refuzul de a urma exemplul celorlalţi, refuzul învăţăturii, educaţiei, experienţei, practicii, a aplicaţiei, şi apoi să ne amintim cu lux de amănunte când am folosit toate acestea şi când ne-au fost luate în considerare, când ne-am construit această traumă. Dacă procesul nu porneşte pe acest traseu, orice alt drum ne duce la gesturi reprobabile, erori de judecată, fapte abuzive şi, în consecinţă, efectele lor distrugătoare.
Deşi vom avea impresia că tot ceea ce ni se întâmplă azi cunoaştem, că evenimentele acestea nu sunt unice, ci chiar le-am mai trăit în maniera aceasta, să nu ne sabotam propriile idealuri, ci să respectăm ordinea lucrurilor, pentru că este adevărat când se spune că „Istoria nu se repetă, istoricii da!”
Prin urmare, azi ni se risipeşte senzaţia de pământ nou, de tărâm nou, de început nou confruntându-ne cu probleme vechi, într-un mod foarte concret şi palpabil. Indiferent că ne referim la contextul vieţii personale sau la cel public, întregul magnetism astral se pare că ne atrage spre un gen de recunoaştere neplăcută a unor situaţii din trecut. În realitate, noi suntem cei care facem apel la întâmplări traumatizante, dureroase pentru că sunt ultimele legate de sentimentul de libertate. Azi, prin trigonul Luna-Uranus, aflat într-o dispunere astrală specială (Nicovala) astrele ne invită să ne folosim curajul, însă noi va trebui să ni-l eliberăm întâi din conjuncturi sau motivaţii socio-comportamentale vechi. În felul acesta se explică de ce nu conjunctura astrală este cea care ne duce spre confuzie, ci neputinţa noastră de a ne detaşa din timp de durere, neputinţă sau incertitudine.
Dacă am trecut în august prin nedreptăţi majore legate de profesie, meserie, avere, patrimoniu, exprimare, creaţie, conducere, azi ne vom reaminti cu lux de amănunte întreaga gamă de stări sufleteşti şi riscăm să cădem în confuzia de a pune pe seama celor ce ni se întâmplă azi toate resentimentele care ne vin din trecut, ajungând la concluzii extrem de eronate ce pot deveni periculoase prin perseverenţă.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a ne aminti de-a lungul întregii zile ca Lumina, indiferent că este fizică sau spirituală, este complet detaşată de ceea ce am construit noi şi nu este ea de vină dacă îi bucură pe copii într-o poieniţă magică, ascunsă printre copaci, sau le provoacă altora puternice dureri de cap. Ea doar există. Când pândeşti un rezultat uiţi că prin Lumina din jur toţi îţi pot vedea gândurile, intenţii şi poziţia. Fiţi luminoşi azi, fiţi pozitivi şi iertaţi tot ceea ce lumina vă descoperă.

7 thoughts on “29 august – 4 septembrie 2011

  1. gabriela spune:

    Va multumesc, cu intarziere,domnule Coser, pt raspunsul dat.Am fost internata in spital pt a ma opera de o tumora in spatele ochiului.Da,am preferat sa solutionez problemele in locul altora de dragul armoniei.Am crezut ca asa vor invata ce au de facut,insa m-au considerat un vasal,iar spectatorii, o fraiera.Am suferit in tacere si mi-am facut mult rau.Acum,cand tatal meu a suferit un accident, ma simt neputiincioasa ca nu-l pot ajuta,nici nu pot varsa o lacrima,e ca si cum as pune sare pe rana.Stiu ca pot rezolva problemele cu vorba buna,dar mi-e teama ca nu-i de ajuns.Am ramas surprinsa de multe ori de efectul unei vorbe,uneori a facut bine,alteori a starnit orgolii.Imi trebuie mult curaj si incredere.Dvs mi-ati deschis ochii asupra drumului pe care trebuie sa-l urmez si va pretuiesc pt asta.
    Sa natate si numai bine!

  2. pia spune:

    Buna ziua domnule Coser.Va rog frumos daca aveti putin timp liber sa_mi spuneti si mie ,cum ma va influienta aceasta luna noua, daca se intrevad schimbari in viata mea(casa, servici, domiciliu). 2.01. 1962, 19_45.Cu respect si mii de multumiri PIa.

  3. Ina spune:

    Impresionant efortul si altruismul dvs.Va multumim ca ne purtati de grija si ne oferiti o mangaiere si un suport.Ma bucur mult cand vad in aceasta perioada incercata ca exista cineva care ma ajuta neconditionat si din umbra,si acesta este bucuria unei persoane care se lupta de mult timp,nestiind cu cine,avand pe Pluton in casa 12.Va multumesc frumos si va doresc sincer numai bine!

  4. daniela spune:

    D’le Coser, va rog ceva: mult si foarte frumos. Am o ora de nastere care ma duce ba spre ascendent in fecioara, ba spre ascendent in leu. Vreti sa ma ajutati sa ma stabilesc cumva, ori la leu, ori la fecioara? Sint nascuta in Bacau, 17.02. 1962, in intervalul 17,50 /18,00. Cu multe multumiri si va doresc numai bine!

  5. Mihaela spune:

    Daniela,
    sper sa nu te superi ca intervin…:)
    Pur si simplu din placere am corectat ora nasterii tale, pentru a vedea unde se stabilizeaza ascendentul..
    Si ca sa ai incredere in rezultat si sa fii cat mai putin deranjata de amestecul meu, iti spun ca am folosit metoda de corectie prezentata de Gheorghita in cartea lui, ” Astrologia, o terapie moderna” (metoda care nu greseste)…. 🙂
    Din aproape in aproape, dupa sase incercari, ascendentul tau natal s-a stabilizat la gradul 7, minutul 52, Fecioara, ceea ce inseamna ca ora nasterii corectata este 18:25…
    …………….
    Ma scuzi, te rog, Gheorghita…sa stii ca am calculat cu atentie mare, mare…:)

  6. daniela spune:

    Waw! Iti foarte multumesc, Mihaela! Iti multumesc! Stii, ma simt un amestec foarte ciudat intre leu si fecioara, poate ca mi-am si indus chestia asta, nu stiu, insa m-am uitat in timp la mine si leul si fecioara se completau in mine si aveam mereu din ambele, sau ma rog, cite putin din fiecare. Iti multumesc inca o data foarte, foarte mult! Credeam ca trebuie sa fac tot felul de introspectii si analize comportamentale ca sa aflu exact pe unde sint. Cu mult drag.

  7. Mihaela spune:

    Daniela,
    mă bucur dacă ţi-am fost de ajutor…
    Putea fi şi complicată corecţia ascendentului,chiar foarte complicată dacă nu ai fi ştiut deloc ora naşterii, insa tu ai dat un interval orar, şi încă unul foarte strâns…şi m-am putut întoarce destul de uşor în timp, la ziua concepţiei tale…
    (Îţi recomand cu căldură ” Astrologia, o terapie modernă”..nu vei regreta!

    „Astrologia, o terapie modernă este cea mai semnificativă lucrare de astrologie scrisă de un român în ultimele două decenii, după „Astrologia în noua eră“ a lui Dan Ciupercă.”
    http://www.clubmistic.ro/51/Gheorghita-Coser-Astrologia-o-terapie-moderna/178 )

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.