26 decembrie 2011 – 1 ianuarie 2012

Luni, 26 decembrie
Revenirea lui Jupiter la mersul direct şi conjuncţia lui Mercur cu Capul Dragonului sunt cele două mari evenimente astrale ale acestei zile. Între ele, Luna împlineşte două aspecte, când se află încă în Capricorn (sextil cu Junon şi careu cu Saturn), şi trei când se află în Vărsător (careu cu Jupiter, sextil cu Uranus, careu cu Lilith).
Revenirea lui Jupiter la mersul direct se referă la moralitate, la spiritualitate, la gândire dezvoltată în raport cu regulile, cu grupul de apartenenţă, cu idealul. Fiind în această postură din 30 august, Jupiter ne-a cârpit mai mult educaţia şi exprimarea valorilor morale, decât ne-a ajutată să ne dezvoltăm altele noi şi sănătoase. Având parte de conjuncturi speciale la care el a fost parte, din care relaţia de opoziţie cu Saturn şi conjuncţia cu Lilith sunt ultimele, maniera specială prin care s-a conturat canalul binelui ne-a întărit convingerea că succesul se obţine prin deschidere şi cultivarea unui talent, dar şi prin posibilitatea de a vedea întâi care sunt neregulile vieţii personale, care sunt fisurile inserţiei sociale, cât de siguri putem fi pe promisiuni, pe susţinere sau cât de dinamic poate fi viitorul, aşa cum am intenţionat să-l construim.
De asemenea, revenirea din retrogradare a lui Jupiter ne va vorbi despre dreptate, despre modul cum suntem puşi să judecăm corect o situaţie, cu gestionam reacţiile celorlalţi, cum să le încadrăm şi cum să le apreciem în aşa fel încât expansiunea elementelor personale să nu contravină dezvoltării personale echilibrate ce ar putea veni din partea celorlalţi. Având o clipa în care nu ştie dacă să se risipească în expansiune sau să caute mesageri care să-i ducă mai departe mesajul, Jupiter are un moment de derută. Acest moment îl trăim azi descoperind ce anume a contat pentru anturaj din ceea ce am făcut. Durerea de a nu fi sacrificat efortul, de a nu fi considerat la dimensiunea cea mai mare, cea mai buna şi mai amplă, aduce zilei o notă tragică, o dezamăgire, un trist mesaj, o informaţie dureroasă, o sinteză sau un rezultat care nu ne mulţumeşte.
Despre contactul cu realitatea, Jupiter nu a dorit prea mult să vorbească şi, cu atât mai mult, azi va face orice, va invoca orice mijloc pentru a se depărta de idee, pentru a fenta un proces căruia îi ştie finalitatea, pentru a depăşi un răspuns care să nu-l pună în valoare aşa cum a visat, şi-a dorit sau a intenţionat din 30 august încoace. Oricât de multă clemenţă are din partea astrologilor, retrogradarea lui Jupiter este un semn de penitenţă, este o modalitate de a ne întoarce la faptele trecutului pentru a repara, pentru a rectifica, pentru a corecta. Asta implică existenţa unei greşeli, însă doar într-un cadru general, nu şi pentru cel care săvârşeşte un act artistic, nu şi pentru cel a cărui prestaţie trebuie să fie apreciată la o înaltă calitate.
Obsesia ţintei foarte înalte o obţine Săgetătorul din zodia Fecioară. Trecutul său are experienţe marcante în acest semn şi tocmai de aceea având şi memoria ruşinii, în dubla să ipostază de coordonator al gândurilor şi atitudinii sau de element ce trebuie în permanenţă sfidat, Săgetătorul şi, implicit, Jupiter, cel care îi este guvernator, ascunde realitatea imediată şi ne deschide porţile către adevărurile magnifice, către valorile care se situează departe sau foarte departe. Fără un element simplu, un supervizor, un susţinător, o fiinţă docilă care să moduleze ieşirile temperamentale, exploziile, în mare parte inofensive, dar vizibile, poate chiar unor deranjante, tendinţele ce ne vin din partea zodiei Săgetător şi implicit a guvernatorului său pe care îl analizăm aici, sunt dovezi ale decăderii, a lipsei de control, a succesului care îl consumă pe om şi care amestecă lumina şi întunericul în combinaţii catastrofale: nu ştii ce vrea, nu ştii când minte, nu ştii când e calm, nu ştii ce simte, cum simte, de ce trăieşte, de ce îşi doreşte ceva etc etc.
Având de-a face cu un Jupiter în Taur, se extrage din Fecioara un element anume, selectat cu grijă şi cu un deosebit simţ al detaliului, coordonate de necesitatea de a avea “ce are şi celălalt”, de a deţine acelaşi element de valoare sau de a se completa cu cel care deţine aşa ceva. Se înţelege că pasul înainte, prin aceste scheme, reprezintă de fapt o ocolire motivată de lăcomie, dezordine. A vrea mai mult când rectificarea (retrogradarea) a fost marcată de tensiuni aproape la fel de mari ca faptele ce trebuie reparate, murdărind de minciună la fel de mult pe cat de agresive au fost cele ce trebuiau corectate, ne face să ne pierdem timpul şi să ne consumăm energia justificându-se acţiunile, ascunzând adevărul, salvând dovezile eronate, ezitând să recunoaştem minciuna, lenea, lipsa de maturitate sau ineficienţă. Fiind vorba de Jupiter este greu de stabilit ce anume este sincer şi ce nu, cât de mult adevăr există în declaraţii, pentru că la Jupiter calităţile şi defectele se discern greu, se separă cu mare dificultate, cu mare efort.
Cea mai mare parte din zi, pentru că Luna este în Capricorn, adevărul va fi un articol într-un muzeu, despre care se va vorbi mult, de care nu va putea nimeni să uzeze pe motiv că trăim alte vremuri şi fiind vechi el nu mai foloseşte nimănui. În felul acesta, tendinţa va fi vizibilă prin răsturnarea valorilor, prin complicarea relaţiilor cu explicaţii peste explicaţii, cu justificări penibile sau ramificări inutile a demersurilor pentru a umple timpul până la refuz.
Pe acest fond, trecerea Lunii în Vărsător şi conjuncţia lui Mercur din Săgetător cu Capul Dragonului ne pune pe gânduri, ne transformă brusc în comercianţi de idei, ne vin soluţii şi ni se pare că e loc pentru mai mult fals, mai multă disimulare, minciună sau duplicitate. Dacă în sensul strict pozitiv, Mercur în Săgetător aduce o abilitate specială de a susţine prin cuvânt, replică sau idee un ideal superior, sub razele dizarmonice ale lui Jupiter şi prin nevoia de a strica în mod controlat ceva pentru a ne umple timpul apoi cu reparaţia, aşa cum am făcut din 30 august încoace, face din această zi una în care vedem luminiţa de la capătul tunelului, dar refuzăm să atingem acest ideal banal şi ne vom întoarce spre stânga sau spre dreapta să săpăm un alt tunel despre care credem că are la capăt o luminiţă.
Prin urmare, 26 decembrie este o zi de conflicte vechi într-un cadru nou. Fiind vorba despre o modalitate ciudată de a se pune în scena această piesă de teatru, suntem în primul rând avertizaţi asupra sincerităţii intenţiilor pe care le avem. Ne va veni uşor să ne ascundem, să spune ceea ce nu gândim sau să spunem incomplet, să cerem ceea ce nu ne este necesar, să ne însuşim din bunurile sau cunoştinţele celorlalţi când mult mai simplu şi util ar fi ca fiecare să-şi producă ceea ce îi este necesar, şi tot aşa până când, luaţi de val, ne dăm seama că ne-am ocupat toată ziua ascunzând ceva.
Contextul astral al acestei zile nu ne îndeamnă să ascundem, dar ne aduce într-o formă concentrată perioada 30 august – 26 decembrie 2011 şi multe din situaţiile pe care atunci le-am parcurs într-un alt interval de timp, cu lejeritate, acum cer reacţii imediate, soluţii, verdicte, şi unii nu prea se vor descurca decât dacă folosesc un clişeu, o disimulare, dacă ezită şi pasează celorlalţi răspunderea decizională, dacă mint sau fură.
Conjuncţia lui Mercur cu Capul Dragonului, pe fundalul acesta desprins parcă dintr-o piesă tragicomică, ne anunţă că a sosit momentul sintezei pentru că intrăm într-o nouă etapă. Momentul 26 decembrie şi, evident, zilele care vor veni, pot fi deja considerate ca fiind încadrate în vibraţia lui 2012 când nu trebuie să minţim, ci întâi să recunoaştem erorile, fie şi cu perdea, pentru ca apoi să ne antrenăm în grupă, pe baza încrederii şi sincerităţii, evident, fiecare după cât poate, pentru a construi din invizibil un ţel, un ideal, pentru a pune bazele unui viitor magnific.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a ne întoarce spre trecut, aşa cum ne îndeamnă vibraţia astrală a zilei de azi pentru a ne stinge dorul de adevăr şi a ne împăca, fie şi numai în gând, cu cei cu care am dezvoltat relaţii dizarmonice. Să ne amintim azi de proverbul evreiesc: “Să nu laşi să cadă noaptea peste mânia ta!”.

Marţi, 27 decembrie
Cele trei aspecte pe care Luna le împlineşte cu Venus (conjuncţie), Capul Dragonului (sextil) şi Mercur (sextil) aduce zilei de 27 decembrie un elan ce îşi are sursa, izvorul în trăsăturile zilei anterioare. Chiar de dimineaţă ne vom aminti multe din întâmplările de ieri şi chiar şi starea sufletească se mai păstrează ca şi cum noaptea nu a delimitat două intervale distincte, ci avem de-a face cu un singur interval, despărţit de o penumbră subţire.
Pe Vărsător, Luna este interesată să cerceteze, să studieze, să dezvolte o mare curiozitate faţă de ceea ce este cunoscut sau faţă de mistere şi ne impregnează pe toţi cu o curiozitate plăcută, aceea care ne ţine în activitate şi, prin asta, ne dă un rost special vieţii. Prin studiul structurilor mentale se dezvoltă, stările emoţionale, se stabilizează, şi omul îşi descoperă curajul de a spune adevărul. Dacă prin multe, primele două zile ale săptămânii se aseamănă izbitor, prin faptul că ieri am luat contact cu minciuna, disimularea sau eşecul, iar azi ne întâlnim cu curajul, descoperim că cele două intervale se şi deosebesc.
În realitate, nu este o simplă deosebire, ci o descindere spre mai bine, mai profund, mai corect, dar nu oricum, ci prin cultivarea încrederii în sine, a siguranţei şi stabilităţii. Nu trebuie să ne gândim că elementele tulbure, ce ne-au venit din inserţia jupiteriană, se disipă şi că este suficient pasul făcut azi ca întreaga existenţă să se situeze pe altă bază; ar fi o mare păcăleală dacă am gândi aşa. Cunoaşterea se obţine prin efort susţinut, prin experimentare, prin muncă, devotament dus până în apropierea limitelor. Vărsătorul are însă tendinţa de a se păcăli cu iluzii pe care şi le construieşte singur. Deplasându-se pe un loc geometric atent ales, cunoştinţele inopinate, pământul nou, caracterul novator al demersurilor sale este pentru sine un joc mental, o reexperimentare, o formă de a reedita, de a jongla cu informaţia, de a se juca de-a viaţa, cunoaşterea, chiar de a se preface că a atins cunoaşterea sau înţelepciunea. Tocmai de aceea nu se poate şti cu precizie dacă impactul pe care îl au informaţiile asupra noastră ne duce spre cunoaştere, adică spre limitele superioare, însă se poate şti că în direcţia aceea vom merge gustând din libertate şi înţelegere.
Prin urmare, 27 decembrie ne ajută să ne explorăm limitele. Pentru mulţi limitele nu sunt departe de schema cunoscută, nu implică o prea mare flexibilitate, tocmai de aceea prin interacţiuni ei vor vedea aceasta ca pe una sufocantă, care îi solicită prea mult, care îi pune în faţa unor eforturi mai mari decât pot duce ei. Se poate anticipa astfel, că faza incipientă, o uşoară nelinişte legată de indecizia de a ne opri asupra unei acţiuni, de a ne îndrepta spre o anumită persoană. Pentru că vorbim aici de un loc geometric construit de elemente cunoscute, sfera ideilor, a preocupărilor se poate situa într-o zonă a neadevărului, cea pe care ziua de ieri ne-a prezentat-o atât de clar.
Cei care sunt angrenaţi într-un proces de cercetare interioară, care studiază sau aplică se vor simţi stânjeniţi de modul cum sunt antrenaţi azi în evenimentele sociale. Aceştia vor protesta şi nu pentru că sunt încărcaţi de negaţie, ci pentru că sesizează inadvertenţa dintre informaţie şi acţiune. Tocmai de aceea recomandarea pentru această zi este aceea de a ne aminti azi de Adevăr. A spune adevărul, a te adânci la precizia informaţiei, a te strădui să surprinzi schema reală din jur, fără ajustări fantasmagorice trebuie să fie o preocupare esenţială pentru cel care se interesează de evoluţie, indiferent de tipul ei.

Miercuri, 28 decembrie
Ultima zi de Vărsător ne aduce trei aspecte pe care Luna le împlineşte cu Junon (careu), Saturn (trigon) şi Neptun (conjuncţie). În acest moment nu mai avem nicio planetă retrogradă, nu mai există condiţionări de care trebuie să ţinem cont în mod imperios, nu mai suntem obligaţi să ne îndreptăm într-un anumit sens şi nici să dăm curs unor direcţii care uneori contravin interesului personal sau aspiraţiilor de fond. Acum planetele cu mers lens se axează pe mesajul lor general, pe trăsăturile desprinse din tranzitul lor prin zodii.
Prin împlinirea acestor aspecte cu Luna, Junon, Saturn şi Neptun devin, pentru noi, ca stat Vărsător, un fel de paradigmă aplicată existenţei. Dacă toată săptămâna anterioară ne-am consumat în complicaţii pe care, fără un instrument ezoteric, nu am fi avut puterea să le anticipăm, săptămâna aceasta devine o cădere în gol, o plutire în sfera noţiunilor, a efectelor directe a acţiunilor anterioare, adică într-un cadru descris perfecte de legea cauzei şi efectului însă fără a ne indica, măcar şi în stadiul minim, finalitatea a aceea ce trăim. În felul acesta, ne vom consuma căutând sensul, cercetând, studiind viaţa, elementele ei constitutive, sensul ei, toate după puterea fiecărui. Paradigma aplicată vieţii nu este deloc un concept fantasmagoric, tocmai pentru că ne duce spre o învăţătură, una personală, desprinsă din experienţe personale şi dacă este raportată la exemplele celorlalţi se întâmplă doar tangenţial.
Urmărind ordinea aspectelor şi trecând de la careul Lună-Junon spre conjuncţia Lună-Neptun, prin trigon Lună-Saturn, viaţa capătă conţinut, demersurile par încărcată de substanţă şi orice faptă în care ne vom implica va putea fi explicată, întâi prin nota dramatică, cea dată de durere, suferinţă, melancolie, şi apoi prin cea încărcată de speranţă în care noţiunile, poezia, visarea, clarviziunea, trăirea mistică să fie pusă la loc de cinste. Trigonul Lună-Saturn, o aduce pe Lună în postura de mediatoare opoziţiei Saturn-Jupiter sau opoziţiei Saturn-Lilith, aducându-se astfel soluţii practice celor mai complicate probleme ale lunii decembrie. Acum ne vom mira şi, într-un timp atât de scurt, reuşim să punem la punct aspecte pentru că întreaga lună decembrie nu a fost găsită nicio soluţie. Acesta este unul din meritele Vărsătorului, să depăşească barierele care le complică unor viaţa, dar să nu-şi poată depăşi sieşi condiţia de suferinţă continuă, de frământare metafizică, existenţială. Binele celorlalţi, aşa cum se prezintă el azi, nu reprezintă şi binele personal. Tocmai de aceea satisfacţiile personale vin azi prin autoeducaţie, nu prin stimul exterior, nu prin împlinire socială, nici într-un caz prin finalizarea unui demers sau proiect.
Hm, nimic nu este simplu atunci când Vărsătorul are un cuvânt de spus, pentru că plăcerea sa cea mai mare este aceea de a sparge limitele, de a ridica un castel şi apoi de a se distra teribil asupra căderii sale zgomotoase când, cu o curiozitate stupefiantă, scoate de la baza edificiului cărămida pe care chiar el a pus-o acolo cu scopul de a susţine totul. Jocul vieţii, prin intermediul acestui semn zodiacal, dar şi impregnându-se de emoţiile binefăcătoare ale Lunii, întăreşte şi aduce spre atingere apele cunoaşterii. Misticii ştiu că emoţiile spirituale, trăirea religioasă sau interesul faţă de mister reprezintă o rezonanţă cu faţa nevăzută a lumii, a universului şi abordarea ei, în modul specific fiecăruia şi după măsură puterilor sale, reprezintă un elogiu adus vieţii. Chiar dacă într-un mod zbuciumat, complicat şi extravagant, intervenţia Vărsătorului, pe fondul absenţei retrogradării vreunei planete pe cerul acestei zile se poate înţelege şi apoi împlini paradigma vieţii care ne sugerează că existenţa umană include toate sensurile vieţii cosmice, însă noi nu putem sau nu vrem să vedem asta.
Prin urmare, ultima zi de Vărsător (Luna în Vărsător) ne aduce un sens special vieţii. Unii se vor simţi obosiţi de atâtea întrebări, de uşurinţa cu care dintr-odată toţi comunică, toţi fac schimb de impresii, de abundenţa de întrebări cu care trebuie să se confrunte, însă, în a doua parte a zilei, când vor lăsa în urmă careul Lună-Junon, împreună cu caracterul său refractar la activităţile de grup, interacţiune, asociere, ajung să înţeleagă că omul este o fiinţă puternică atunci când mintea sa este educată să cerceteze zborul. Fiinţa care îşi cercetează rostul pentru că-şi doreşte să zboare, să se ridice deasupra condiţiei sale, să-şi împlinească un vis, un ţel, să cunoască mai mult, să-şi rafineze structura, împlineşte un rost deosebit de rafinat al vieţii, acela de a reprezenta o lumină a unei structuri magnifice, pluridimensionale la care avem acces necondiţionat.
Unii nu vor înţelege cum trezitul, igienă de dimineaţă, urmăritul serialelor preferate, o lectură captivantă poate duce conştiinţa în preajma acestor noţiuni atât de rafinate. Nimeni nu poate şti pentru că inima are raţiuni pe care raţiunea nu le poate înţelege. Tocmai de aceea emoţia este cel mai bun indicator al faptului că ne aflăm sau nu pe drumul cel bun, cu condiţia de a nu ne minţi frumos.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a ne explora emoţia, de a o lăsa liberă, de a o urmări cât de subtil şi frumos identifică drumul spre casă. Să nu ne pierdem vremea cu surprinderea, ci să ne hrănim sufletul cu acceptarea ei.

Joi, 29 decembrie
Un penultim aspect major al acestui an este cel dat de conjuncţia Soarelui cu Pluton, adică de trecerea sau atingerea unui moment complicat de iniţiativă, ambiţie şi senzualitate. Luna, abia trecută în Peşti, va aduce dezamăgirea la mare artă, producând, pe baza analizei speciale impusă în zilele anterioare o rezultantă pe care o vom integra în gândirea de grup, în impactul pe care îl avem asupra celor din jur. Acest aspect ne vorbeşte despre putere, despre ambiţiile reci ce stau la baza reuşitelor sociale majore, de compromisurile pe care trebuie să le facă cineva pentru a se ridica, pentru a-şi impune demersul sau ideea ca o valoroasa construcţie.
Pentru că până la conjuncţia Soare-Pluton, Luna are de împlinit două sextile (cu Jupiter şi respectiv Lilith) şi o conjuncţie (cu Chiron) experienţele ultimelor săptămâni ne vin azi în minte cu sugestii speciale. Pe lângă aceste sugestii, întâmplările se succed parcă ghidate de cauzele produse în urmă cu două săptămâni. Azi ne putem aştepta la răspunsuri ale unor demersuri făcut atunci, la replici care sar peste timp chiar la împliniri ale unor iniţiative pe care nu le mai credem capabile să se finalizeze vreodată.
Ceea ce este neplăcut vine din preponderenţa emoţională a zilei, Luna din Peşti amplifică această dramă însă, prin sextilele pe care le împlineşte cu Jupiter şi Lilith, ajunge să-şi inhibe anumite porniri pentru a le putea explica mai uşor. Din nefericire, ceea ce este explicat este total lipsit de importanţă, iar ceea ce nu se poate explica este exact acea latură efectivă care are cel mai mult nevoie de susţinere, consolare, apreciere, ridicare.
Devenirea individului prin implicare masivă a sentimentului cere fiinţei un proces de regenerare periodică. Moartea şi renaşterea ritualică este un concept pus în aplicare de toţi cei care sunt preocupaţi de ştiinţele oculte, chiar dacă practică sau doar se ocupă de studiile teoretice. A formula implică a face apel la un etalon pe care dinamica astrală azi îl volatilizează şi pe care edificiul social, cel care este în mare parte raţional, aşa cum am observat din îndemnurile zilelor anterioare, ne pune în situaţia de a alege între două sau mai multe variante, fără a avea dispoziţie pentru aşa ceva. Aşa am vedea situaţia dacă, printr-o minune, am avea puterea să discernem, însă azi nu vom putea să ne sublimăm teama de regres sau decădere, nu vom reuşi să ne rupem de durere, dramă, eşec, apăsare, greutate. Peştii intervin în zodiac printr-un talent anormal de a-şi atribui poveri, sarcini, greutăţi doar pentru că există, doar că trec printr-un anumit mediu. Tactul şi neapartenenţa Peştilor este o metaforă, pentru că dincolo de corpul adaptat pentru a se strecura prin lume, ei aud, văd şi simt tot. Într-o zi puternic afectivă, aşa cum este aceasta, drama Peştilor ne va fi accesibilă mai mult decât credem la prima vedere. Se povesteşte, neoficial, despre Milarepa ca într-unul din multiplele sale tapasuri l-a vizitat un om. Acesta, prefăcut, s-a arătat îndurerat de suferinţa maestrului, şi a cerut să îi dea lui o parte din durere, să-l ajute. Milarepa i-a spus că dacă i-ar transfera lui suferinţa sa, l-ar omorî şi a proiectat o parte din durere asupra uşii. Sunete ciudate, strigăte de durere au ieşit din bucăţile de lemn şi omul s-a ruşinat şi a fugit. Morala acestei întâmplări este aceea de a ne vedea locul, de a nu ne preface în faţa înţelepţilor pentru că risipim şansa de a obţine de la ei, nu un cuvânt de disimulare şi evitare, ci un răspund absolut esenţial pentru creşterea şi devenirea personală. Universul are un mecanism de autoconservare perfect în sine. Când se întâlnesc două sau mai multe fire energetice diferite ca vibraţie, transferul nu implică uniformizarea, aşa cum cerea vizitatorul lui Milarepa, ci se insistă pe progres, pentru atingerea ţintei stabilite. Ceea ce se deschide azi, în acest context astral, în primul rând prin conjuncţia Soare-Pluton este un transfer dintr-o zonă vie într-una amorfă, din trupul firav al înţeleptului, în scândurile unei uşi uscate de vânt şi ploi. Rezultatul, în acest stadiu, este unul de natură informativă. Azi aflăm care ne este stadiul evolutiv, până unde putem merge cu înţelegerea proceselor în care suntem implicaţi şi cât de maturi suntem să ducem mai departe povara puterii ce ne-a fost dată.
Senzualitatea, obsesia forţei, adjudecarea unui titlu sunt subsidiare acestei direcţii emoţionale, copilaşi ai sentimentului de apartenenţă sau neapartenenţă, ai emoţiei care ne cuprinde în timp ce traversăm lumea. Viaţa devine deci un principal beneficiar al acestui tip de activitate şi înţelegerea ei ţine tot de emoţie, oricât de apăsătoare sau năvalnică poate fi azi.
Prin urmare, 29 decembrie ne scaldă sufletul într-o cascadă de emoţii pe care le vom recunoaşte relativ uşor, dar pe care nu le-am mai întâlnit anul acesta în această formă. Anul trecut, când Soarele şi Pluton au fost în conjuncţie, Luna trecea prin Fecioară şi dimensiunea afectivă nu ne-a permis să ne desprindem de condiţionări, să explorăm intensitatea sentimentelor, să ne scufundăm în tenebre pentru a şti cât de puternici sau slabi suntem. Am preferat neliniştea, nesiguranţa într-un registru superficial pentru a reuşi să câştigăm uşor o funcţie, un statut, pentru a deţine un control sau a răsturnat o valoare sau un criteriu. Acum severitatea se îndreaptă mai curând spre sine. Indulgenţa faţă de sine ne tulbură, ne sperie şi ne face să ne arătăm refractari faţă de acele aspecte ale vieţii care cere lipsa de tact, superficialitate, viclenie.
Pentru că orice răscolim, doare, dezamăgeşte, întristează sau creează o senzaţie de disconfort, în puţine cazuri există o parte pozitivă a acestei zile. Tocmai de aceea recomandarea merge în direcţia maturităţii şi a acceptării necondiţionate. Viaţa este un dar, un beneficiu, o graţie pentru a înţelege că abundenţa, aşa acum o percep spiritele care trăiesc în mediul astral sau în alte sfere mult mai subtile sau rafinate, este expresia divinităţii, a Fiinţe Universale care din dragoste ne ajută să o descoperim aşa cum este.

Vineri, 30 decembrie
Momentul în care Luna şi Nodurile sale sunt în careu este întotdeauna un prilej de a ne reevalua relaţia cu societatea, cu familia, cu apropiaţii. Pentru că nu este un aspect ce ţine de sfera individuală, impusă de un tranzit anume peste tema natală, îndoiala şi suspiciunea ne cuprind şi pe verticală, în relaţia cu etaloanele sau idealurile pe care le avem, dar şi pe orizontală, adică între noi, unii faţă de ceilalţi. Când peste această dispunere avem şi planeta comunicării, Mercur, sentimentul de revoltă mai are puţin până când se lipeşte de o motivaţie, fie ea cât de mică împotriva unei autorităţi.
Momentul de debuşeu al acestor nemulţumiri va avea loc în a doua parte a zilei când Luna şi Marte trec prin opoziţie şi când agresivitatea, nemulţumirea, lipsa de consideraţie, neputinţa de a empatiza într-un moment important declasează o formă de revoltă situată în afară raţiunii, poate chiar a inteligenţei. Dacă ne-am gândi la ceea ce am parcurs ieri atunci ne-am tempera, iar revolta nu ar mai avea o explicaţie personală, ci o justificare şi mulţi, în special cei care îşi coordonează viaţa după o educaţie aleasă, renunţă la reproşuri şi la orice direcţie greşită ar putea lua viaţa prin reacţii temperamentale.
Centrând întreaga zi pe raportul dintre careul Luna-Axa Dragonului şi trigonul Luna-Junon, înţelegem că debuşeele finalizate sau nu din mijlocul zilei iau acum, spre seară, forma unor reproşuri formulate punctual. Se invocă lipsa de timp, neputinţa de a ne stabiliza o idee, lipsa de comunicare, de a cădea la o învoială, de a termina un anume gen de manifestare sau de a avea acces la o informaţie. Inconstanţa şi indecizia, agresivitatea manifestate prin limbaj sau chiar nonverbal, pun pe picior de egalitate tupeul şi curajul într-un mod periculos pentru viitoarea stabilitate a relaţiilor personale. A face sau nu o favoare cuiva, a da curs unei invitaţii sau a consuma din rezervele proprii pentru a alimenta binele şi confortul altuia ne îndreaptă azi spre interpretări eronate. Tocmai de aceea mulţi nu vor reuşi să facă azi distincţia clară între tupeu şi severitate, între a ne consuma pentru a îndeplini un plan, pentru a organiza un eveniment sau pentru a schimba atmosfera şi a ne impune propriul stil, propria idee, propriul mod de a gândi şi executa un lucru.
Prin urmare, 30 decembrie ne pune în situaţia în care să ne pierdem relativ repede controlul. Pentru că influenţa zodiei Peşti, prin intermediul Lunii, trece acum în sfera cealaltă de acţiune, cea în care domină toată sfera vieţii sociale prin vocaţie, vom fi tentaţi să ne impunem, cu tact sau cu forţa propriul mod de a simţi şi înţelege, propria viziune asupra lumii, propriile emoţii.
Mulţi vor crede că nevoia de confort este cea care ne va duce spre acest gen de acţiune, dar nu este aşa, nici măcar atunci când acesta va fi declarat principalul motiv. Există în suflet, în sfera gândurilor sau în cea emoţională, motivaţii care nu au apucat să iasă la lumină, care nu au reuşit să se ridice la lumină şi acum, pe baza unui îndemn negativ, severitatea să treacă drept o condiţie importantă pentru a gusta din viaţă şi alte fructe.
Recomandarea pentru această zi este aceea de ne studia cu atenţia impulsurile şi oricât de tentant va fi să ne desfăşurăm, să ne amintim că dacă ridicăm mână sau cuvântul pentru a lovi, de mână sau de cuvânt vom cădea loviţi. Legea cauzei şi efectului poate fi topită prin iubire, pentru că Fiinţa Universală păşeşte în fiinţele noastre prin acest sentiment atât de amplu şi minunat încât se identifică în totalitate cu el. Dumnezeu este Iubire se spune în învăţătura ezoterică, dar nu ştim asta până când nu ne lăsăm înălţaţi de ea.

Sâmbătă, 31 decembrie
Ultima zi a lunii decembrie şi implicit a anului ne aduce un eveniment fericit, un sextil între Venus şi Capul Dragonului, fără a reuşi să o transforme pe aceasta în planetă mediatoare. Luna, în preajma prânzului, trece din Peşti în Berbec, împlinind conjuncţia cu Uranus şi păşind semeaţă spre careul cu Pluton, aspect pe care nu va mai reuşi să-l împlinească azi.
Legătura dintre Venus şi Capul Dragonului este una specială, binefăcătoare, purtătoare a unui semn de evoluţie, aducătoare de şansă şi binefacere, dar şi de oportunităţi. Să vorbeşti de oportunităţi acum când oamenii se gândesc doar la petrecere, distracţie sau, în cel mai rău caz, la cum să organizeze mai bine petrecerea de Revelion poate trece drept o observaţie lipsită de simţ practic. Nu am însă acest simţ al coordonării după obscurantismul gândirii moderniste, aşa că în lumina acestor unghiuri este important să ştim că ultima zi a anului ne ajută să ne facem remarcaţi, prin voce sau mesaj, prin gesturi aprige, dinamice, lipsite de simţul măsurii sau categorice, care vor atrage atenţia celor din jur şi cărora li se va oferi o cu totul şi cu totul altă interpretare.
Judecând după faptul că Venus în Vărsător nu se ia după haine, limbaj de lemn, titluri ştiinţifice, ci are propriul ei sistem de valori pe care îl aplica tuturor, fără să aleagă, pe motiv “Aşa simt şi nu pot fi altfel”. Ceea ce este interesant vine din faptul că sentimentele venusiene par rigide pentru că nu acceptă modelarea celorlalţi, ori un sentiment care nu se dezvoltă prin raportare ar avea, în mod obligatoriu, nevoie de a fi satisfăcut, împlinit ori consumat. Judecând după faptul că la împlinirea sextilului Venus-NN Luna se afla în Peşti, misterul relaţiei personale, dorinţele mediocre, pasiunile pentru a consuma o plăcere şi apoi a desconsidera instrumentul său persoanal devine în a doua parte a zilei, când Luna trece în Berbec, ambiţia de a învinge lumea, de a o cuceri din nou, de a demonstra anturajului superioritatea prin dominare sau modulaţie. Trecerea de la plăcere la dorinţă, de la unduire, la efervescenţă, este pentru Venus în Vărsător un prilej de a-şi neglija aspectul fizic, exteriorul, pentru a se arăta altfel, chiar băieţoasă. Drama complexului de inferioritate, drama celui care refuză să fie ceea ce şi-a ales să fie, este drama celui care doreşte în permanenţă să schimbe regulile jocului. Când schimbi regulile jocului ca să găseşti cheia pentru a câştiga este de înţeles, dar când faci asta pentru a ascunde ceva devine un element care în Peşti se numeşte dramatism, iar în Berbec aroganţă.
Ultima zi a anului ne aduce o oportunitate obscură, pe care nu vom reuşi să o vedem din cauza temperamentului, pentru că nu putem să ne dezbrăcăm de defecte, nici măcar când este nevoie de asta. Tocmai de aceea raportul Lună în Peşti versus Lună în Berbec este benefic pentru că în timp ce oamenii îşi consumă timpul şi energia cu drame sau orgolii penibile, cei care ştiu ce vor de la viaţă îşi atribuie în mod repetate roluri prin intermediul cărora vor beneficia de oportunităţi importante în această zi.
Prin urmare, ultima zi a anului ne invită într-un carusel. Multitudinea de chipuri, de posibilităţi, relaţiile care se construiesc între ele devin azi oportunităţi. Viaţa, prin acest joc al distracţiei şi al seriozităţii, al nevoii de a se consuma într-un mod plăcut devine un pastel. Într-o prezentare a cadrului natural atât de frumos, artistic, în tonuri lirice, dezlănţuirea sentimentelor, nevoia de libertate îmbracă educaţia în haine care nu-i vin bine, care o fac să arate altfel, nu o pune în valoare şi, prin acest veşmânt, să i se atribuie o altă înfăţişare. Sfera emoţională, cea care nu s-a simţit bine decât cu realizări ambigue a zilele anterioare, cere azi forme de manifestare care aduc şi mai multă confuzie.
Resentimentele acestei zile, pentru cei care reuşesc să se detaşeze de cele două direcţii (dramă versus aroganţă) ultima zi a anului le oferă oportunităţi de promovare, îi ajută să se facă remarcaţi să fie curajoşi, expresivi şi puternici.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a ne aminti că uneori nu trebuie să ne luăm viaţa în serios şi că suferinţa ori lupta pentru întâietate pot trece drept defecte lamentabile. Ultima zi a anului trebuie să fie, măcar şi pentru o satisfacţie personală ce poate trece odată cu anul, o zi de succes. Pentru aceasta este nevoie de libertate de gândire, deoarece emoţia vine tiptil din urmă fiindcă a auzit şi ea că e loc la… distracţie!

Duminică, 1 ianuarie
Pentru că intrarea în vibraţia anului 2012 s-a făcut, din punct de vedere astrologic, de la începutul săptămânii, ceea ce se împlineşte acum are mai curând o valoare individuală, o forţă născută din contradicţie ce apare între dorinţă şi comunicare, între vorbire şi acţiune, adică între Mercur şi Marte ce se ridică acum un careu.
Ceea ce apare acum în prima zi a anului între Mercur şi Marte are o evidentă trăsătură karmică şi termenul de întâmplare este mai curând o culoare tristă pe care vrem să o aruncăm peste amintirile dureroase, însă Săgetătorul, fiind semnul de evoluţie al Fecioarei, îşi extrage din această zodie motivul comunicării, replica, dinamica, severitatea răspunsului, schema socio comportamentală inhibată sau deosebit de ambiţioasă. De partea cealaltă, prezenţa Lunii în Berbec ne întăreşte ideea că ziua are o trăsătură karmică specială, pentru că Berbecul este semnul de evoluţie al Racului. În felul acesta, atât comunicarea ori dorinţa, cât şi sentimentul sunt pe punctul de a se lega de trecut într-un mod iremediabil. Evenimente complicate ale întregii săptămâni, chiar dacă s-au situat pe un registru de activitate inferior celei anterioare modul amplu, complicat, prin care se construia relaţia ne oferă acum exemple proaste de rememorare, confuzii care pe moment trec drept situaţii nevinovate, însă persistând în ele erorile de conţinut ce pot genera adevărate boli sociale.
Prima zi a anului 2012 nu face altceva decât să ne introducă într-o atmosferă a dezamăgirii, a regretelor, a zâmbetelor false, a intrigilor sau calomniilor. Ceea ce se consuma zi este efectul unei epurări karmice, în care fie un individ doreşte să se debaraseze de elemente negative de comportament şi atunci preferă sinceritatea, preferă să împărtăşească secrete care îl vor face să roşească, fie grupul s-a decis să se debaraseze de un element şi atunci prin regrupări, elementul nedorit să fie eliminat.
Cel mai câştigat este sectorul sentimental care are prilejul acum să se tempereze, poate să găsească mijloacele necesare pentru a înclina balanţa în favoarea individului, poate descoperi care este calea dialogului şi fără acuzaţii, calomnii şi jigniri penibile. Scandalul va însoţi prima zi a anului, însă pentru cei care refuză să se expună pe zona publică, activitatea în familie, în intimitate este încărcată de speranţe. În a doua parte a zilei aceste speranţe se concretizează sub formă de informaţii ce vin dintr-o zonă mai puţin atinsă de curiozitatea individului, de unde şi surprinderea mai mare.
Prin urmare, ultima zi a săptămânii şi prima zi a anului ne face botezul conflictelor penibile, în cazul în care am uitat de ele. Pentru că Marte şi Mercur se întâlnesc în careu semnul de neatenţie la gesturi sau la cuvinte poate duce spre neînţelegeri, însă ele se vor manifesta mai mult pe zona publică. Cei care aleg să-şi petreacă prima zi a anului calendaristic în familie se vor ţine departe de revolte sau conflicte inutile. Aceştia vor reuşi să găsească un canal de comunicare menit să le alimenteze speranţele, să le aducă aproape informaţii nesperate şi să le umple, în special cea de a doua parte a zilei, sufletul cu bucurii noi, aşa cui îi stă bine unei zile de sărbătoare.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a ne retrage spre o zonă a înţelegerii, a acceptării şi a purităţii sufleteşti. Prima zi a anului va sancţiona dur micile disensiuni dacă ele sunt aduse acum la lumină şi dacă nu sunt lăsate pentru zile mai bune.