23 – 29 noiembrie 2015

23 – 29 noiembrie 2015 este săptămâna perfectării unei înțelegeri și a diminuării unui rău făcut intenționat. Elementul neobișnuit al acestei săptămâni vine din faptul că fiecare zi ne lansează câte o provocare clar delimitată ce lucrează cu câte un principiu și, prin seriozitatea pe care o vom dovedi față de acest principiu, vom putea să valorificăm mult mai bine schema astrală la care se referă, reușind să dominăm impulsurile negative fără să ne păcălim. Astfel, luni lucrează cu principiul curajului, marți cu cel al iubirii care se sacrifică, miercuri ne întâlnim cu principiul echității, joi cu cel al iubirii de arginți, vineri raportează totul la principiul speranței, sâmbătă la principiul înțelegerii, iar duminică lucrăm cu principiul consecințelor.
Valorile acestea pe care ni le aduce spre îndeplinire săptămâna în curs fac trimitere la o schema mult mai mare decât cea la care au făcut trimitere săptămânile anterioare. Avem ocazia să înțelegem lucrul acesta în ziua de sâmbătă, 28 noiembrie, când Chiron își revine la mersul direct după ce, de pe 24 iunie pentru finalul acestei săptămâni s-a aflat în mers retrograd, și când putem avea o viziune de ansamblu asupra intervalului din care provin aceste lecții de viață. Astfel, având în vedere cele ce s-au întâmplat în ultimele șase luni, putem lesne să tragem concluzia că intervalul cu pricina este unul suficient de generos. Dacă facem o retrospectivă, observăm că s-au întâmplat suficient de multe lucruri în ultimele șase luni în așa fel încât provocările pe care fiecare zi le lansează să fie ușor de înțeles, de încadrat și de respectat.
Săptămâna aceasta este bogată în evenimente astrale, aducând în mijlocul său și împlinirea fazei de Lună plină pe axa Gemeni-Săgetător, cea care susține această componentă a cunoașterii, deci nici că se putea ceva mai potrivit pentru o structură atât de complexă. Totuși, chiar dacă mesajele zilelor sunt clare, chiar și în acele zone în care balanța pare să nu se încline, a trece printr-o săptămână în care trebuie să se perfecteze o înțelegere, dar nu oricum, ci prin diminuarea unui rău făcut în mod intenționat, nu este deloc puțin lucru. S-ar putea ca unele înțelegeri făcute în acest interval indicat mai sus să nu fie bune. Chiar și acestea trebuie perfectate și chiar și acestora trebuie să li se diminueze răul pe care părțile incompatibile care au căzut de acord le-au avut, inițial, unele față de celelalte. Din acest punct de vedere schimbările de acum ar putea doar să pară miraculoase și să ne păcălească cu faptul că de acum încolo va curge lapte și miere, deci nu trebuie să ne lăsăm păcăliți pentru că aceasta este cu preponderență o săptămână a cunoașterii, a investigării, a analizei abordate pentru a merge lucizi mai departe, nu cu capul în pungă.
Recomandarea pentru această săptămână este aceea de a ne gândi că respectul este condiția armonizării, nu armonia însăși. Oamenii care au respect, dar nu-l arată decât în zona de confort, prin pasivitatea lor își distrug propria armonie. Vom putea acum să vedem că putem fi respectuoși în mod activ pentru a deveni mai curajoși, pentru a fi oameni buni, pentru a spera într-o schimbare pozitivă, pentru a nu ne teme de sacrificiu și pentru a sta departe de tentațiile periculoase. Sunt oameni care au trecut prin astfel de experiențe și știu cum să procedeze. Este bine ca în această săptămână să avem respect și față de ei.

Duritate neașteptată din partea unui apropiat. Înțelegere. Calmul este câștigat cu greu. Atenția este o pierdere de vreme. Acțiunea înseamnă totul. Relațiile imature slăbesc. Rutina obosește.

Debutul săptămânii se face într-un ton interesant. Pentru că am aflat din prezentarea generală aplicată acestei săptămâni că fiecare zi ne aduce spre aplicare, îndeplinire sau cunoaștere câte un principiu, 23 noiembrie ne oferă posibilitatea de a experimenta principiul curajului. Luna, chiar de dimineață, se va afla într-o relație negativă cu Junon, asteroid care se ocupă de relații, de intimitate, de împărțirea unui bun, de promisiuni cu caracter interactiv. Principiul curajului în această zi nu se va putea exprima la cote foarte ridicate pentru că există o presiune, există un nerv, există o stare de agitație pe care puțini oameni vor reuși să o domine, să o controleze ori să o transforme în ceva constructiv. De aici înțelegem că a perfecta o înțelegere înseamnă, în primul rând, a vedea că avem și posibilitatea de a ne abate de la o promisiune, de a înșela încrederea cuiva sau de a trăda. Curajul zilei de 23 noiembrie le vorbește oamenilor despre nevoia de a nu trăda, de a spune adevărul, de a lucra pentru stabilitatea grupului, de a face ceea ce este cel mai greu, să recunoaștem greșeli.
După ce Luna și-a împlinit acest unghi negativ cu Junon, punând la mare încercare acele raporturi sociale care nu au fost stabilizate încă sau care mai au nevoie de încă un test, fiecare individ se va simți motivat să demonstreze ceva. Aceasta este energia primară despre care vom crede că este curaj, dar curajul înseamnă mult mai mult de atât. El face întotdeauna casă bună cu adevărul, dar nu cu abuzurile pe care ar putea o informație justă să le realizeze la adresa celor slabi. Curajul protejează, tocmai de aceea în această zi el va fi simulat, va face trimitere la o epocă în care individul, cel care se prezintă pe sine prin curaj, a trecut printr-un moment de glorie. Gloria trecutului nu înseamnă și adevărul prezentului, metodele eficiente din trecut, cele care au amestecat adevărul cu minciuna, nu pot rezolva problemele de acum la fel cum le-au rezolvat în trecut. Din această cauză, criza valorilor, criza relațiilor, criza de înțelege constituie acum o realitate de netăgăduit pe care vom încerca din răsputeri să o înțelegem sau, dacă nu o vom înțelege, să o acoperim cu altceva.
În după-amiaza acestei zile Luna va trece în zodia Taur și ne vom gândi la rezervele pe care le avem, la timpul pe care vrem să-l punem la dispoziția celorlalți, la ceea ce ne face puternici, rezistenți sau…curajoși. Înțelegem de aici că duritatea pe care o vom pune în relații, tendința de a nega binele ce vine din partea celuilalt doar pentru că el este imoral sau nu corespunde standardelor prezente, reprezintă fundalul zilei de 23 noiembrie, energia de bază, nu performanța a ceea ce suntem invitați să facem acum. A ne desprinde de acesta înseamnă a recunoaște greșeala anterioară, a recunoaște o minciună, a recunoaște o eroare sau un rău făcut intenționat. Aceasta este dovada de curaj pe care o facem astăzi, nu crizele de nervi, judecata gratuită, nu abuzurile făcute împotriva celor slabi.
Prin urmare, prima zi a săptămânii ne pune în gardă, ne avertizează că dacă pornim cu stângul nu vom ajunge la destinație și, cu fiecare zi a acestei săptămâni, problemele se vor acutiza, tensiunile se vor intensifica și duritatea pe care o punem acum în pământ, ca sămânță, se va transforma într-un arbore foarte mare care va întreține pe mai târziu conflicte pe care nu le putem gestiona corect. Asta se întâmplă pentru că 23 noiembrie, în ciuda aparentelor, în ciuda tensiunii pe care o vom resimți chiar de dimineață, este cea mai calmă zi a acestui interval de șapte zile pe care îl analizăm aici și, prin acest calm, prin acest ochi al furtunii, putem vedea cu maximă luciditate totul, trecut, prezent, viitor, reacțiile celorlalți, perspectiva unor intenții pe care le formulăm acum etc.. Asta înseamnă că avem puterea acum să înclinăm balanța spre o zonă interesantă, să arătăm că suntem puternici prin lucruri bune, nu distrugători de valori. Nu avem de ce astăzi să căutăm oameni slabi pentru a avea în fața cui părea, fie și numai pentru noi înșine, puternici. Curajul, ca principiu de bază aplicat acestei zile, cere, în primul rând, recunoașterea unei greșeli, acceptarea faptului că progresul se face doar acolo unde există o bază solidă pe valori personale. În absența acestui curaj, ceea ce se construiește pe baza a ceea ce se traversează în această zi se va transforma, până la finalul acestei săptămâni, într-o iluzie, într-un imens balon de săpun. Cu toate acestea, inventarul pe care îl vom face în a doua parte a zilei asupra calităților sau asupra resurselor pe care le avem este un lucru foarte bun ce ne va fi util de-a lungul următoarelor șase zile ale săptămânii, chiar dacă este doar un element auxiliar, nu baza reușitei.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a fi optimiști. Un om care este optimist va putea de fiecare dată să vadă care este acțiunea care distruge optimismul celuilalt. În timp ce pesimismul transformă în tristețe elementul pe care îl atinge, îl trage în jos, acolo unde este el, chiar îl distruge dacă este cazul, optimismul protejează.

Extravaganțe periculoase. Se așteptă prea mult de la ceilalți. Seriozitate prin muncă. Partenerii nu mai trădează. Nepăsarea atrage după sine o pedeapsă. Cel slab este lipsit de respect. Cel puternic construiește relații noi prin respect. Surprizele sunt neplăcute. Etapele programate se împlinesc conform așteptărilor.

Principiul care ne învață astăzi ceva despre viață se referă la iubirea care se sacrifică. Niciodată o experiență legată de sacrificiu nu este plăcută, nu este ușor de traversat, nu este simplă. Venus se va afla astăzi în opoziție perfectă cu Uranus, pregătindu-ne pentru o zi grea. Marte, prin relația bună cu Saturn din Săgetător, va încerca să tempereze această nesiguranță prin limbaj, prin apel la o dreptate sterilă, lipsită de urmări pozitive, una care nu mai este de actualitate. Ceea ce facem astăzi nu ne folosește, nu ne încântă, ba, dimpotrivă, ar putea să ne facă să ne simțim trădați, marginalizați sau triști. Din nefericire, cel mai important element al acestei zile este cel negativ care vine din opoziția lui Venus cu Uranus. Acest unghi se traduce, în primul rând, prin nesiguranță și acolo unde iubirea care se sacrifică nu este privită ca o formă de penitență toate lucrurile acestea care se pot transforma într-un chip miraculos în magia vieții, în puterea de a schimba ceea ce este rău într-un bine confortabil ne vorbesc, nu despre cunoaștere, nici despre înțelegere (altele, pe finalul săptămânii, se vor ocupa de lucrurile acestea), ci despre ceea ce ne trage în jos, despre ceea ce ne provoacă suferință sau ne îmbolnăvește, adică de ceea ce ne vorbește despre un sacrificiu brut. Sacrificiul superior nu înseamnă suferință pentru că el vine prin ghidare, protejare, învățare, consiliere, susținere.
Contextul acesta în care ni se cere să facem un sacrificiu se referă și la virtute, dar această virtute pare să satisfacă nevoile de acum nu să ne ofere puterea de care avem nevoie pentru a perfecta o înțelegere, pentru a duce mai departe un deziderat, pentru a merge pe Cale. Există o mare presiune ce cade asupra zilei de 24 noiembrie, iar ea vine dintr-o zonă misterioasă și, pentru că nu-i vedem din prima clipă originea, avem tendința de a-i acuza pe ceilalți pentru suferința pe care o simțim, pentru lucrurile pe care suntem obligați să le facem împotriva propriei voințe. Cel care a mai trecut prin situații de genul acesta de-a lungul vieții își va aminti brusc că viața nu este dreaptă și cel care caută în mod abuziv dreptatea o folosește pe acesta ca pe un instrument de tortură. Nedreptățile pe care le vedem așa din zona dreptății abuzive sunt de fapt erorile generale care apar într-un sistem care se crede perfect prin regulile și rigiditatea pe care le aplică.
Pentru a nu complica aceste explicații, pentru a nu le prezenta într-un mod foarte abstract, deși ele vin dintr-o zona destul de abstractă, putem schimba toată această presiune urmărind ceea ce ne deranjează, analizând ceea ce este rău, acordând “vinovatului” dreptul la explicații, la justificare sau la a exista. Din acest procedeu se naște un adevăr care ne face să ne simțim altfel, să fim mai puternici, mai informați și mai atenți, să facem față surprizelor neplăcute sau să credem, în felul acesta, că iubirea care se sacrifică își împlinește rostul, adică produce renaștere, susținere, reînviere, protejează viața, bucuria și frumosul.
Prin urmare, 24 noiembrie ne tentează cu greșeala de a vedea doar partea goala a paharului. Relația proastă ce se împlinește astăzi între Venus și Uranus, cea care le va vorbi oamenilor cu precădere despre nesiguranță, despre cauzele suferințelor, despre neîncredere sau trădare, are această putere ca, într-un moment de neanticipat, într-o clipă pe care am crezut-o departe de noi sau imposibil de traversat, să înțelegem că lucrurile nu sunt așa cum le-am văzut acum, nu sunt nici atât de rele, nici atât de proaste, poate nici atât de dăunătoare. Evident, lucrul acesta se aplică celui care analizează, individului în cauză, pentru că în relația dintre grupuri, lucrurile acestea, tocmai pentru că fac trimitere la un sacrificiu și fiecare grup vrea să existe în forma în care s-a construit, nu poate fi vorba de o transformare pozitivă. Însă, atât în privința individului cât și în privința grupurilor, relația bună dintre Marte și Saturn va indica plăcerea de a abuza de reguli, de ordine, de dreptate sau de cuvânt. Acolo unde regula este mai importantă decât ființa, acolo unde obiectul poate oricând să înlocuiască un sentiment sau o relație dintre două ființe, avem de-a face cu un abuz care poate fi combătut prin atenție. Dacă ne amintim de această recomandare astrală care ne spune că în această lume fizică nu există perfecțiune, cel puțin nu există în forma aceasta în care o gândim acum, că valorile sunt într-o continuă mișcare, că relativitatea ne spune că avem nevoie să vedem binele și acolo unde am refuzat să-l vedem până acum, vom fi mult mai atenți cu judecățile pe care le emitem sau chiar cu criticile care ni se par dovezi de dreptate.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a acorda o atenție mult mai mare sentimentelor care ni se par din primele secunde apăsătoare, dureroase sau grele. Pentru că tot contextul acestei perioade a anului 2015 pe care o traversăm este una destul de agresivă, această percepere a realității prin emoții ne arată că suntem vii, că trăim cu implicare realitatea din jur, că nu ne amăgim, dar nici nu ne lăsăm doborâți de o dezordine, chiar dacă am avut o anume contribuție la crearea ei. Voința personală poate interveni pe aceste sentimente pentru a căuta binele care este ascuns în toată această suferință, adevărul care trebuie compus din informațiile incomplete ce ni s-au părut până acum a fi minciuni sau elemente lipsite de vreo importanță.

Disciplina înseamnă performanță. Sentimentul este trecut în planul secund. Se acționează în forță. Se obține o mare victorie. Emoțiile sunt vitregite de ambiții. Valorile personale devin perene prin raportare la trecut. Disciplina înseamnă reușita pentru grupul de apartenență.

Pentru unii, 25 noiembrie va fi cea mai importantă zi a săptămânii, deoarece acum vor primi cele mai importante semnale, avertismentele cele mai serioase, mesajele cele mai clare și vor vedea lucrurile care au fost ascunse mult timp, poate chiar tot anul. Asta se întâmplă pentru că Mercur de pe zodia Săgetător are un raport foarte interesant cu planetele Saturn, Neptun și Marte. Dacă relația lui Mercur cu Saturn pare să fie neutră, iar relația lui Mercur cu Marte, pozitivă, în privința relației dintre Mercur și Neptun lucrurile nu sunt deloc bune. Evident, pentru că este singurul aspect negativ, nu-l selectăm pe acesta doar pentru a scoate în evidență o problemă pe motiv că oamenii sunt mult mai atenți la greutăți decât la bucurii. Relația aceasta proastă a lui Mercur cu Neptun arată o explozie temperamentală ca urmare a unei presiuni pe care oamenii nu au reușit să o gestioneze corect în lunile din urmă. Ceea ce se va prefigura în ziua de 25 noiembrie pare să fie rezultatul unei acumulări negative care poate foarte ușor să pună în umbră orice formă de obiectivitate sau orice înțelegere dintre două sau mai multe părți. Luna se află acum în zodia Taur și are de împlinit o relație pozitivă cu Capul Dragonului, dar nu poate media tendința Nodurilor, deci nu poate transforma o stare de confort, o achiziție de acum într-o mare realizare. Asta înseamnă că nici din partea Lunii nu reușim să obținem un avantaj substanțial încât tensiunile acumulate în ultimele luni să nu explodeze acum. Astfel, intrăm în posesia unui mesaj aparte, cel care ne atrage atenția asupra principiului echității. A fi corecți cu cei din jur înseamnă în primul rând a înțelege ce este bine și ce este rău, a avea la bază principii solide care au fost verificate în timp și după care cei care analizează s-au ghidat. Principiul echității transformă ziua de 25 noiembrie dintr-o zi proastă, marcată de ieșiri temperamentale, într-o zi a echilibrului pe care un om înțelept îl poate dovedi chiar și în fața unui rău foarte mare, căutând să vadă balansul, echilbrul talerelor, nu o singură greutate. Unii vor considera că dacă sunt disciplinați, dacă fac apel din nou la reguli, dacă le reamintesc celorlalți ceea ce le-au spus altădată, ceea ce și-au propus sau obiectivele pe care și le-au stabilit de comun acord împreună atunci este suficient pentru a obține o anume claritate.
Claritatea zilei de 25 noiembrie nu provine din genul acesta de acțiune, nu vine prin puterea de coerciție a grupului, nu vine prin susținerea grupului de apartenență, ci prin impulsul personal de a vedea balansul, ambele valori care participă la o confruntare. Răul acestei zile, dacă nu este temperat cu propria luciditate, ne întunecă mintea, ne îndeamnă să facem gesturi de o gravitate majoră pe care imediat le vom regreta, înainte ca ziua să se termine. Cel care procedează în felul acesta va vedea cât de simplu este să acceseze puterea binelui dacă simplifică totul, dacă pornește de la ideea că înainte de a acționa trebuie să-i fie clar. Acțiunea oarbă este astăzi expresia unui om care tot anul 2015 a acționat prin întuneric, prin prejudecată, agresiune gratuită.
Prin urmare, 25 noiembrie înseamnă momentul în care dovedim dacă avem claritate mentală, dacă suntem înțelepți cu diplome sau înțelepți cu rezultate practice, dacă suntem ființe fățarnice care trebuie să-i convingă pe toți că știu sau că pot ori că suntem oameni care trăiesc prin lumină, prin înțelegere sau prin bunătate. Vibrațiile acestei zile înclină mult balanța către o tensiune care arată care sunt adâncimile ființei, cât de impure sau de tulbure sunt acolo, ce defecte ascunse există și ce prostii suntem în stare să facem atunci când mintea nu mai judecă laparametri optimi, atunci când ne pierdem controlul, când ne refuzăm calitățile pentru că ne-am plictisit de ele sau că nu mai sunt de actualitate.
În egală măsură, 25 noiembrie este o zi de succes pentru cei care nu-și pierd mintea, care au judecata limpede, pentru care valorile personale nu sunt obiecte contondente cu care îi lovesc pe ceilalți, nu sunt motive de fală, de aroganță sau de supremație, ci dovezi de maturitate și echilibru. Principiul echității, cel care ne încearcă puternic în această zi, lucrează cu valorile personale pe care le considerăm perene, rădăcini ascunse într-un trecut îndepărtat, într-un trecut propriu sau în cel al familiei din care provine sau al poporului de origine.
Ziua de 25 noiembrie poate veni pentru unii cu un sentiment de nesupunere afișat ca o formă de revoltă împotriva unor nedreptăți ce ar trebui să reprezinte o dovadă de dreptate. Paradoxul acestei zile ar putea să acapareze acele minți întunecate de vicii, pentru care autocontrolul n-a fost niciodată o prioritate. Dacă tot anul și-au trăit viața căutând plăcere, acuzând sau dorind să acumuleze cât mai mult, să se simtă mult mai bine fără să conteze, acum 25 noiembrie îi face irascibili, indecenți și nedrepți.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a ne aminti că dreptatea pe care o arătăm celorlalți ni se întoarce, acceptarea pe care o întreținem ne creează un mediu armonios pentru a putea să ne punem în aplicare calități personale. Fără acestea, acum nu poate exista echilibru.

Mari probleme sociale. Tulburări în zona moralității. Nu se mai poate recupera nimic. Informații abundente. Regretul este abordat cu superficialitate. Criză în zona ideologică. Probleme în segmentul educației. O măsură se dovedește a fi greșită. Se pun baze noi, dar cu sacrificii mari. Promisiunea este confundată cu speranța. Banii nu cresc în copaci. Sănătatea nu curge la strașina. Tristețea este semnul că s-a adâncit o percepție.

În noaptea de miercuri spre joi se împlinește Luna plină și, apoi, în mijlocul zilei se definitivează careul dintre Saturn și Neptun. Dacă Luna plina activează doar în această zonă a săptămânii, fiind resimțită puternic atât în ziua de 25 noiembrie cât și în cea de 26 noiembrie, careul lui Saturn cu Neptun activează de mult timp și pare să fie una din cauzele pentru care trecem prin frământări sociale atât de ciudate și de lipsite de soluție. Momentul zilei de 26 noiembrie ne pune în fața unei probleme ciudate, cea care frământă conștiința individului care-și pune întrebări despre locul în care ar trebui să se întâlnească preocupările acestei lumi cu căutările spirituale. Principiul iubirii de arginți, pentru că și aici există un principiu, pare să fie o posibilă cauză a acestor frământări sociale și acum originea sa este pusă, din punct de vedere astrologic, pe relația de careu dintre Saturn și Neptun, iar din punct de vedere moral, pe atracția exagerată către satisfacție, către plăcere, către acumulări fără rost, către lăcomie, către lene și a explica toate acestea ca fiind expresii ale unor privilegii, ale unor drepturi de care în mod obligatoriu cei puternici trebuie să se folosească. Momentul astral al acestei zile ne vorbește despre greșeli însă presiunea teribilă a acestor vremuri ne îndeamnă să le vedem pe acestea ca fiind calități. De altfel, nu este o noutate, societatea de consum are nevoie de foarte multe minți înguste, de oameni cu preocupări superficiale pentru a supraviețui în această formă.
Chiar și din punct de vedere spiritual, atracția către arginți, dragostea de bani, de confort, de avere, toate lucrurile acestea care depășesc limita nevoii, sunt expresii anarhice, forme care subminează puterea gândirii sănătoase și duc spre decădere. Pentru a nu crea impresii false, trebuie să specificăm faptul că banul este o valoare circulantă, este expresia unui efort, este o formă de energie care până la un punct își îndeplinește rolul de convertor universal. S-a ajuns însă în situația stupidă în care acest convertor să fie mai important decât ceea ce convertește, să existe chiar dacă nu are ce converti, adică să fie o mare iluzie. Pentru că universul nu face risipă, se creează prin acest gol necesitatea suplimentării efortului cu rezultate din altă zonă. Dacă un individ dezvoltă o prea mare iubire de arginți, mai mare decât nevoile sale, mai intensă decât îi este permis prin puterea pe care o are deja, arată, în primul rând, că face un transfer de putere dintr-o altă zonă a ființei sale către aceasta. În felul acesta, el singur își dă comanda decăderii, creându-se dezechilibre la nivel personal, dar și social. Aceste dezechilibre distrug destine, creează multă suferință și alimentează sisteme greșite de percepție și convingeri absurde ce pot deveni în timp forme de educație. În felul acesta, cearta aceasta surdă și rece dintre Saturn și Neptun, unghiul acesta negativ pe care îl traversăm de ceva timp, aduce o criză a conștiinței, cea care vrea să justifice teama de a pierde controlul, cea pe care omul comun dorește să o ascundă prin suplimentarea veniturilor, a averii crezând că doar așa scapă de suferință. Trebuie să fim realiști și să vedem că, de fapt, toate abuzurile care se fac în lume, toată plăcerea aceasta morbidă de a ține grupuri, popoare într-o întunecare a minții este justificată doar de iubirea de arginti. Desigur, genul acesta de dezechilibru se produce și prin cultivarea altor obiceiuri proaste, alimentare, sexuale etc., dar astăzi componenta să se limiteze doar la iubirea de arginți.
Dezechilibrul provocat de iubirea de arginti va crea dependență și cu cât se va acorda acesteia o mai mare importanță cu atât va fi nevoie de un mai mare transfer de putere din alte zone ale ființei către aceasta pentru a o întreține, pentru a-i da viață, pentru a o hrăni din propria viață. Așa, ajungem să ne transformăm din ființe minunate, în morți vii, în ființe fără vlagă care trăiesc doar pentru ca da viață averii și a obiectelor care trebuie să-i confere acesteia un statut privilegiat: funcție, proprietăți, un trai luxos, risipă etc.. Desigur, acest proces este abordat de oricine manifestă iubire de arginti peste limita nevoii, indiferent că lucrează în domeniu spiritual, în domeniu financiar-contabil, în domeniu cultural sau vinde castraveți în piață. Așadar, nu numărul banilor este periculos (el trebuie să exprime raspunsul la o nevoie), ci patima disperată de a-i obține ca și cum nu se poate trăi decât în această formă de crescendo, în această acumulare ascendentă de resurse. Dacă omul comun nu vede aceasta ca fiind o problemă, cei care se află pe o cale spirituală vor vedea că atracția către arginți, mai mult decât le este nevoia, rupe putere din alte părți ale ființei și, astfel, își creează singuri dezechilibre. Dar dacă au puteri și resurse de existența cărora nici nu au știut, unii nu simt că pierd ceva important cu acest transfer. În cazul lor, efectele golului doar se amână, nu se anulează, adică nu sunt protejați de inconștiență, de necunoașterea a ceea ce dețin. Dorința de mai mult, cea care subliniază lăcomia, transformă ziua de 26 noiembrie într-o dovadă a sclavagismului pe care îl promovăm față de bani. Nu este rău sa ai bani, dar este rău să fii sclavul banilor. Diferența, adică măsura care menține acest principiu în echilibru este propria nevoie, nu propria lăcomie. Când iei putere dintr-o altă zonă a ființei și o duci în această zonă nu mai ai altceva pentru care să lucrezi, faci totul pentru a fi răsplătit și ți se pare absolut firesc să procedezi așa, crezi că este bine și toți cei din jurul tău trebuie să facă la fel. Așadar, ca o paranteză, trebuie specificat că pentru un anume efort se cuvine să existe o plată, nu neapărat în bani (banul este doar un convertor din multele care există, nu unicul), iar cine schimbă înțelepciunea, nu efortul de a o face accesibilă, doar pe bani, nu este un ghid, ci doar un vameș.
Prin urmare, 26 noiembrie ne poate oferi o dovadă sau o explicație asupra crizelor pe care le traversăm acum. Ceea ce se întâmplă acum este vârful acestora, adică nu înseamnă că dacă le conștientizăm acum, începând cu ziua următoare ele vor scădea în intensitate și se vor rezolva de la sine. Momentul acesta de înțelegere seamănă cu o deschidere, cu o fereastră de lumină cea care ne face bine pentru suflet, pentru luciditatea minții sau pentru judecată.
Cel mai mare bine pe care am putea să ni-l facem nouă înșine sau pe care am putea să-l facem celorlalți astăzi este să anulăm îndoiala, să risipim impresii false, să clarificăm lucruri, să nu cumpărăm atenție și nici să nu ne vindem calitățile pentru anumite avantaje sau pentru confort.
În 26 noiembrie avem puterea să spunem “Nu” regretului, energiilor inferioare, transferului de putere dintr-o zonă pozitivă într-o zonă negativă doar pentru că ne temem de sărăcie, doar pentru că ne temem de marginalizare sau credem cu tărie că nu mai avem loc în această lume. Măsura acestei zile este una foarte intensă, puternică cea care exprimă o criză ideologică, atât de bine conturată și atât de vizibilă încât pe baza acesteia putem adopta o hotărâre care să ne elibereze de condiționare sau să ne ducă din nou spre tenebre. Astăzi vom fi tentați să credem că există o valoare universală, poate banul sau ceva care este ușor exprimat de acesta, o valoare prețioasă, o proprietate, care prin deținerea lui ar putea să ne schimbe calitatea vieții, ar putea să ne facă să trăim mai ușor. Se poate trăi mai ușor gândim simplu, practicând valorile morale fără patimă, fără agresivitate și fără lăcomie. Lăcomia este marea capcană a zilei de 26 noiembrie și pe acest fond a face un transfer de putere dintr-o zonă a ființe sau a pretinde de la viață mai mult, a ne impune să credem în aceste valori doar pentru că mai sunt și alții care au crezut în ele și li se pare că trăiesc mai bine, reprezintă o mare încercare.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a avea măsură în cele pe care le cerem de la viață, în a ne abține din a judeca totul după nevoile pe care le avem și după ce credem că ni le-ar satisface. Să ne sustragem măcar pentru o zi de la aceste impulsuri pentru a vedea că se poate trăi frumos și fără ele.

Dorința de a ajunge la un numitor comun. Prea multă vorbărie. Variabilele devin incomode. Nimic nu este constant. Identitatea păcălește. Supunere simulată. Se rupe o relație din cauza unui secret neîmpărtășit. Stima de sine prea ridicată. Consacrarea este momentul în care spionul va fi eliberat.

Chiar dacă lucrurile nu se rezolvă atât de simplu, cu toate că ziua de vineri, 27 noiembrie nu este atât de liniștită precum pare, mulți vor considera că este una dintre cele mai frumoase ale acestei săptămâni. Se întâmplă lucrul acesta pentru că Mercur va avea astăzi de împlinit o relație frumoasă cu Luna neagră și ne vom lăsa păcăliți de informații care, în realitate, nu sunt așa cum ni se vor înfățișa în această zi, ci mult mai dure sau mai periculoase. Ne este permisă însă speranța pentru a mai tempera din aversiunea pe care am dezvoltat-o de-a lungul acestei săptămâni față de adevăr, față de principii, față de valori. Speranța zilei de vineri ne ajută să combatem adevăruri incomode, să credem că puterea nu trebuie dovedită așa cum s-a văzut de la începutul săptămânii până acum și, dacă vom fi mai organizați, dacă ne vom preocupa de câteva idei puternice pe care le promovăm, atunci vom fi mult mai câștigați și mai mulțumiți. Din nefericire, în după-amiaza acestei zile Luna se va afla într-o relație negativă Axa Dragonului și deci, pe lângă această speranță, persistă și un sentiment de neîncredere în forțele proprii, în mesaj și de aceea unii se vor orienta către grupuri ce doar par puternice, către oameni care le inspiră stabilitate și curaj. Pentru aceste persoane care imediat se depersonalizează, care imediat se desprind de albia proprie pentru a se apropia de cei pe care-i văd puternici, ziua de 27 noiembrie este dominată de prezența perfidă a Lunii negre, adică de o tentație, de o minciună. Cu alte cuvinte, ceea ce vedem ca fiind adevăr, de fapt, nu este, iar ceea ce vedem a fi putere, nu reprezintă altceva decât un îndemn la agresivitate, la contracție, la tensiune sau la nervozitate. Succesul acestei zile este susținut cu precădere pe faptul că experiențele pe care le-am parcurs de la începutul săptămânii până acum nu mai sunt de actualitate, nu mai sunt atât de bune, nu ne mai folosesc pe viitor. Aceasta poate să fie o impresie falsă și ne vom elibera de caracterul eronat al acestor îndemnuri doar dacă în această speranță, ce ar trebui să ne confere o frumoasă stare de confort, punem și nevoia de a face o faptă bună cuiva. Dacă speranța într-un bine personal nu conține și această tendință, atunci ea devine o deviză egoistă care nu va ieși din albia periculoasă a zilei de 27 noiembrie. Dacă speranța de a trăi mai bine are inclusă și o faptă bună, scoate conștiința individului din minciună, îl face mai rezistent în fața unui neadevăr, îl face să aleagă în mod intenționat să vadă partea plină a paharului chiar dacă toată lumea vorbește despre dramă, tristețe, suferință sau haos.
Prin urmare, 27 noiembrie este o zi de înțelepciune sau ar trebui să devină o zi de înțelepciune pentru că ne pune în fața unor lucruri puternice, dar inegale ca expresivitate ori profunzime. În egală măsură, avem șansa acum să sperăm într-o redresare pozitivă, să credem într-un bine și, prin încrederea pe care i-o acordăm acesta să crească. De asemenea, 27 noiembrie este și o zi în care conștientizăm că ne temem de lucruri pe care nu le putem controla, depinzând de puterea celorlalți, de ceea ce sunt ei în stare să facă, de ceea ce am văzut că pot și vor să facă și s-ar putea ca această grijă să ne facă să ne simțim prizonieri, să devenim captivi suspiciunilor și să nu ne permitem ca, prin speranță, să ne ridicăm deasupra acestor probleme. A crede că acestea sunt reale, când totul în această zi este supus iluziei, înseamnă ca oferi tribut dezordinii.
Principiul speranței, acela cu care vom lucra în această zi s-ar putea să fie o mare necunoscută pentru persoanele care în ultima perioadă au iubit minciuna, care au dorit să obțină avantaje imediate promovând informații false sau inducând în mod intenționat în eroare. În consecință, 27 noiembrie poate deveni ziua cuvântului răstălmăcit, a identității care păcălește și a minciunii căreia i se oferă o atenție mult prea mare.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a nu confunda speranța cu visul. Speranța generează o stare de magnetism pozitiv, de atragere a unei realizări, în timp ce visul construiește. Dacă visul nu este compatibil cu vibrația acestei zile înseamnă că este greșit. Acum trebuie doar să sperăm, nu să visăm.

Schimbări în zona sentimentelor. Investigație. Curiozitate. Se urmărește un rezultat foarte ambițios. Intransigență. Iubirea are ochi frumoși. Sinceritatea este pusă la colț. Agresivitate motivată de probleme sociale. O greșeală poate duce la imobilizare.

Astăzi Chiron își revine la mersul direct după ce vreme de mai multe luni s-a aflat în mers retrograd. Și-a început această deplasare pe 24 iunie și toată vara ne-a pus în fața unor sentimente conflictuale, ne-a limitat viziunea de ansamblu și ne-a obligat să analizăm viața doar din punct de vedere materialist, să o catalogăm sau să o criticăm doar după ceea ce ne oferă ca satisfacție sau confort. Prin revenirea lui Chiron la mersul direct conștiința se întoarce la modul propriu de vibrație, revenim la sentimente frumoase și, în consecință, și noi ne vom comporta ca și cum ni se ridică un voal de pe ochi. Risipirea iluziei se aplică doar în această zi când vom lucra cu principiul înțelegerii. Este adevărat, multe din efectele deplasării retrograde a lui Chiron s-au consumat deja și ele nu mai pot fi schimbate nici chiar dacă înțelegem că au fost greșite. Ceea ce este cu adevărat important se manifestă într-o schimbare emoțională. Luna se află deja, încă din seara zilei anterioare, în domiciliu, în zodia Rac, și avem puterea să privim aceste sentimente cu o altă atitudine. În plus, ea se va afla în dimineața acestei zile într-o relație buna cu Neptun și se anticipează că va fi foarte vizibil un element negativ cu un puternic substrat afectiv, care, pornind de aici, va domina ultima zi a acestei săptămâni, ziua de duminică, atunci când Soarele se va afla într-o relație negativă cu Neptun. Acum suntem îndemnați să înțelegem care au fost erorile pe care le-am tot săvârșit de pe finalul lunii iunie până acum, când am dat dovadă de o ambiție prea mare sau de intransigență, când nu am respectat ordinea lucrurilor, când ne-am revoltat degeaba împotriva celorlalți.
Asta înseamnă că orice urmă de înțelegere îi ajută pe oameni să se separe nu doar de faptele rele, ci și de persoanele care le-au săvârșit și pentru că Luna astăzi nu implinește unghiuri pozitive, ci trei unghiuri negative, cu Marte, Luna neagră și Pluton, problemele sociale pe care le-am traversat în mod individual în ultima perioadă, ne îndeamnă acum să avem această atitudine categorică, discriminatorie sau chiar abuzivă. Desigur, asta nu va diminua starea bună pe care o avem în momentul în care conștientizăm că pe lângă multe greșeli am făcut și lucruri bune, când vedem că am acumulat valori, că relațiile s-au consolidat sau cel puțin au devenit mai clare în aspectul lor esențial.
Prin urmare, 28 noiembrie ne ajută să conștientizăm care au fost faptele bune și care au fost cele rele, care sunt oamenii caracterizați de fapte bune și care sunt cei care vor să fie caracterizați de fapte rele. Momentul acesta zdruncină încrederea pe care o avem în relațiile mai vechi și ne ajută să vedem puțin mai departe. Pentru că Luna în seara acestei zile trece printr-o opoziție cu Pluton, dar face lucrul acesta îndeplinind și două unghiuri negative cu Marte și cu Luna neagră ce se află în conjuncție pe zodia Balanță, impresiile acestea negative vor dura mai mult decât cele pozitive. Înțelegerea faptelor bune ar fi privită ca o consecință firească a exercitării unei funcții sau a practicării unei meserii sau a unul talent. Lucrurile rele sunt văzute ca obstacole, iar asta și pentru că teama ne deformează simțul realității. Astfel, pentru prima dată în ultimele luni această opoziție dintre Lună și Pluton înseamnă autoagresare, amplificarea propriului rău prin convingeri eronate și acești oameni care se lasă în voia impresiilor negative beneficiază acum de o înțelegere specială însă își îndreaptă atenția doar spre lucrurile rele care s-au consumat și pe care le văd acum într-o lumină nouă. Pentru a fi cu adevărat câștigați trebuie să vadă și lucrurile bune care le-au însoțit pe cele rele. Înțelegerea acestei zile ne arată că avem în fața noastră mai multe părți, mai multe uși și doar puritatea sufletului, doar puritatea motivației ne îndeamnă să o deschidem pe cea cu care rezonăm.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a nu folosi înțelegerea pentru separare. Dacă ceea ce înțelegem astăzi ne duce spre separare, fie că ne îndeamnă să ne așezăm pe poziția de acuzator, fie pe cea de dezertor, înseamnă că ea nu ne folosește.

Revenire la o problemă mai veche. Întârzieri în transport. Moda obosește. Nepăsare. Se observă lucruri indecente. Primejdia suflă în ceafă. Avantaje stranii. Echilibrul se clatină. Extremiștii prind putere. Valorile spirituale sunt vitregite. Multă importanță de sine. Contrast. Vocea se face auzită dacă tună. Jurăminte strâmbe. Cel puternic se va apropia de alchimie. Cel slab va imita amprentele celorlalți.

Ultima zi a săptămânii este intim legată de ceea ce s-a consumat în ziua anterioară pentru că astăzi Soarele se află într-o relație negativă cu Neptun în timp ce ieri Luna a fost cea care s-a aflat într-o relație pozitivă cu această planetă. Asta înseamnă că momentul de echilibru care ne zdruncină acum se bazează pe ceea ce am înțeles anterior, lucrurile bune care s-au întâmplat, pe ceea ce a pregătit această zi. Totul devine, astfel, o consecință pentru că, de fapt, ultima zi a acestei săptămâni lucrează cu acest principiu, al consecințelor. Cel care înțelege foarte bine principiul consecințelor va ști că toate sunt legate, că valorile materiale cu cele spirituale trăiesc într-o simbioză continuă și numai un om egoist sau cu rea intenție crede că ele sunt complet separate. Totuși, momentul zilei de 29 noiembrie este dominat de tensiuni interne care amenință că distrug echilibrul. Nu se știe dacă acest echilibru se va distruge cu ceea ce se consuma acum, însă în mod sigur dacă această grijă, dacă această frică este menținută prea mult ea se va transforma în pedeapsă, adică într-o acțiune concretă.
Pentru că ziua de 29 noiembrie este legată de ceea ce s-a întâmplat anterior, iar ziua anterioară, prin înțelegeri, a făcut o retrospectivă a ceea ce a venit spre noi de pe finalul lunii iunie, de când Chiron a intrat în mers retrograd, și până în 28 noiembrie, când a reveni la mersul direct, ideea aceasta de consecință vine asupra noastră folosindu-se de un spectru foarte mare de evenimente, oferindu-ne o mare diversitate de fapte și intenții, ceea ce ne va permite ca, pe baza acestor hotărâri, dacă ne străduim să le facem mai bune, fără acțiuni categorice, fără abuzuri disimulate, adică fără a reedita un rău făcut altădată în mod intenționat. Careul Soarelui cu Neptun ne vorbește, în primul rând, despre tristețe și această tristețe în momentul acesta, pentru că Neptun se află în mers direct, nu este legată de un eveniment, ci de o stare generală, de o stare de fapt a lucrurilor, ceea ce va fi mai greu de suportat. În situația în care Neptun ar fi fost retrograd situația ar fi devenit mai ușor de aplicat pentru că mintea s-ar fi localizat pe o singură problemă, ar fi redus la o singură idee obsesii mai vechi și ar lucra cu ele mult mai simplu. Așa, lucrurile sunt ample, complexe și ramificate, iar rezultatul trebuie să fie pe măsură.
Prin urmare, 29 noiembrie este o zi în care punem în practică ceea ce am înțeles și descoperim că din vară și până acum viața a avut sens, valorile pe care le-am cultivat au prins rădăcini, le vedem pe acestea prin reacțiile oamenilor, prin ceea ce am adunat alături, prin ceea ce este stabil și nu mai poate fi schimbat prin nicio intervenție exterioară. Totuși, pentru că săptămâna aceasta este încercată și de o anume lăcomie, mulți vor fi triști că nu au primit mai mult, adică își vor vedea efortul supradimensionat, se vor vedea pe sine mult mai puternici decât au fost la momentul respectiv, mult mai buni și mai generoși decât au dorit anterior. În felul acesta, singuri își amplifică drama, singuri își accentuează nemulțumirea, tristețea sau problemele. Pentru că relația aceasta dintre Soare și Neptun a fost activă toată săptămâna, se poate observa acum că anumite gânduri, nu prea frumoase, ne-au curtat și în celelalte zile. Pe baza acelor gânduri care ne sunt clare încă din ziua anterioară, când am lucrat cu principiul înțelegerii, suntem îndemnați să fim atât de încrezători însă, din exces de zel, s-ar putea să mai facem și jurăminte false, să garantăm strâmb, să promitem lucruri pe care știm sigur că nu le vom îndeplini sau să credem în ceea ce nu este real.
Totuși, pentru că ecuația astrală a zilei de 29 noiembrie depinde mult de ceea ce s-a consumat în ziua anterioară, când Luna s-a aflat într-o relație bună cu Neptun, mesajul magic care-l lansează Luna în ultima zi a săptămânii, prin relația bună cu Axa Dragonului, prin care se și mediază tendința Nodurilor, ne spune că dispunem acum de o putere specială, că nu ne trebuie prea multă energie pentru a face o selecție pozitivă și aceasta să devină o bază pentru faptele pe care le vom săvârși începând cu săptămâna următoare. Această posibilitate de a schimba destinul într-o direcție pozitivă, de a impune acestuia baze solide, frumoase, pozitive și curate, reprezintă tot o consecință, dar a unor fapte frumoase ce au fost săvârșite de la finalul lunii iunie până acum.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a nu considera că bunătatea este o întâmplare. Un om bun este întotdeauna conștient de sine și nu contează dacă se poate impune sau nu, nu contează dacă bunătatea sa este mai puternică decât răutatea celor din jur, el întotdeauna va fi conștient de sine și știe că bunătatea lui nu este o întâmplare, ci o alegere.

8 thoughts on “23 – 29 noiembrie 2015

  1. elena spune:

    Aveti dreptate in privinta „mintilor inguste ” ca sunt foarte multe si foarte increzatoare in „dreptatea” lor ,.Sa fie oare genetica de vina sau educatia ?Oare noi ca popor ne vom trezi vreodata ? Pentru ca uneori iti vine sa te duci pe aiurea numai sa nu-i mai vezi si auzi.

    1. Dacă noi, ca popor, nu am avea un anumit grad de trezire, unul destul de bun, nu ne-am putea întreba dacă ne-am trezit sau nu. Nu am avea reperul necesar. Nu am ști că există și altceva decât adormire. Ar trebui să vină tot timpul cineva să ne spună „acum mergi”, „acum stai”, „acum mănânci” etc. aşa cum știm că există. Așadar, în evaluarea propriului popor avem nevoie de putină perspectivă sau măcar de un alt punct de vedere. Ne-ar fi mai bine dacă am renunța la moda aceasta „românii sunt vinovați de toate” pentru că nu-i stă bine unei persoane trezite să judece un popor doar după câteva cârpe care stau tot timpul deasupra. Oamenii, ca grupuri, pot purta vina aceasta, dar poporul înseamnă mai mult de atât. Nu știu alții cum sunt, dar mie chiar nu-mi vine să mă duc „aiurea” pentru ce trăiește poporul meu acum. De ce ar trebui să-mi vină? Să fiu civilizat așa cum îmi spune „altul” că ar trebui să fiu? Eu știu foarte bine cum trebuie să fie un om civilizat. Nu trebuie să-mi desconsider semenii că să fiu civilizat. Nu trebuie să-i încurajez pe alții să facă asta ca să fiu civilizat. Iată un punct de pornire!
      Am auzit zilele astea de declaraţia unui politician suedez care a spus că el se îngrijește că nu vrea să arate ca un român jegos. Acesta este un exemplu de civilizație? Eu ar trebui să fiu supărat pe semenul meu (pe buna dreptate sau nu) ca să-i fac pe plac unui asemenea individ? Ca să fiu civilizat aşa cum îmi spune el că trebuie să fiu? Adică să-i dau dreptate generalizând după 2,3 cazuri care seamănă cu ce spune el?
      Vai, Doamne! Nu… Eu ca persoană neevoluată, inferioară, netrezită și din lumea a treia am mai mult respect pentru mine, dar și pentru el decât arată că are, din înălțimile sale „civilizate”, față de mine, dar și față de el, ca exemplu de ființă civilizată, refuzând să promovez aceste invective. Oare să fii civilizat, ca acest personaj, înseamnă să scuipi oamenii, dar nu pe strada, adică ființe, nu lucruri? Asta ar trebui să învețe copiii noștri că înseamnă civilizație?

  2. elena spune:

    Nu ma refeream la judecata unui popor ci exat la acele carpe care sunt mereu la conducere. Au murit 60 de tineri frumosi si destepti, alte mii au iesit in strada ,insa rezultatele nu se prea vad.Nu vad decat obedienta si sclavie fata de ban,cum spuneati d-stra nu de mult. Nu vreau sa fi civilizat ca-mi spune cineva ci pentru ca sunt educat sa ma comport asa . Referitor la invectivul acelui politician suedez, oare nu era cazul ca vreun oficial din M.A.E. sa ia atitudine ?. Pe mine asta ma doare ca ne supara invectivele dar nu luam atitudine . Acesta este motivul pentru care scriu pentru ca toti care va citim sa reusim ceva . Va multumesc pentru atitudinea de roman adevarat.

    1. Da, am înţeles!

      Ceea ce se întâmplă face parte dintr-o schemă mult mai mare, nu dintr-una care funcționează pe un singur filon: o singură cauză ce trebuie să genereze imediat un efect. Isteria aceasta ar fi fost evitată dacă am fi fost uniți, în schimb se consumă multe resurse pentru această dezbinare. Toată lumea vorbește despre incidentul cu pricina, dar nu mai vorbeşte nimeni de copiii care merg pe jos, în orice anotimp, 10-15 km zilnic, până la școală, de mari oameni de cultură care care dacă nu se prostituează intelectual sunt lăsați să moară de foame, de onoarea strivită a unui popor ale cărui sacrificii seculare au ajutat dezvoltarea societății occidentale, de rănile de pe trupul țării (păduri tăiate, extracţii aurifere, petrol extras de alții etc.), nu vorbeşte nimeni de ținuturile românești anexate altor state unde se practică o deromânizare abuzivă, nu mai vorbește nimeni de drumurile execrabile, de impunerile abuzive ale organismelor financiare internaționale care au inrobit milioane de români, nu vorbește nimeni despre durerile copiilor ai cărora părinţi trebuie să lucreze în Italia, Spania, Anglia pentru că nu au cu ce se întreține. Și de multe altele ca acestea… De lucrurile acestea nu mai vorbeşte nimeni. Astea nu mai sunt atractive, nu mai sunt drame, ci, așa cum ni se spune, doar efecte ale faptului că suntem un popor inferior, idiot, plini de oameni leneși, incapabili să se conducă singuri, incapabili să se comporte civilizat, adică un popor primitiv. Drept pentru care nu avem voie să ne știm istoria, să ne cunoaștem valorile, nu avem dreptul să ne bucurăm de familie, de traiul simplu. Nu avem dreptul la normalitate. Lucrurile acestea nu ne mai preocupă, dar ne preocupă altele, exagerate, pe seama cărora s-au declanșat evenimente în cascadă care vor avea repercusiuni destul de grave asupra integrității noastre ca stat, asupra libertăților individului, asupra dreptului de a ne iubi şi respecta istoria, atât cât ne-o mai amintim. Şi acum mă întreb: e normal să fie așa? Nu, sigur că nu este normal, la fel cum nu este normal ca un individ să creadă despre el că este prost, doar pentru că s-a întâlnit cu altul, violent, care-l bate. Astea sunt lucrurile care mă dor. Acestea mă preocupă pe mine. Nu fac prea mult caz, dar le gândesc și deciziile mele sunt dependente de lucrurile acestea. Pe celelalte le văd exact aşa cum sunt, ca făcând parte dintr-un plan cu care eu nu am nimic în comun. Orice s-ar întâmpla, orice mi s-ar întâmpla dragostea pe care o port eu în suflet pentru poporul meu nu va putea fi stinsa niciodată. Aşa sunt eu, de modă veche.

  3. carmen spune:

    Din fericire sunt multi romani de moda veche!…Slava Domnului!

  4. Ana spune:

    La ce sa se vada rezultatele? Cum ne-am astepta sa iasa ceva bun dintr-un lucru rau, poporul nostru a suferit o grea lovitura, de la cel mai mic la cel mai mare, de la cei ce si-au pierdut viata, viata celor dragi, pana la cei care platesc cu capul, din palierele de conducere. Ce ar putea sa iasa bun de aici ? Cum spune foarte bine d-nul Coser, face parte dintr-o schema mult mai mare, sunt lovituri bine concertate, nimic nu este la voia intamplarii, iar noi, ca popor trebuie sa fim constienti ca suntem vazuti – asa cum ar trebui sa vedem si noi, dar pentru asta trebuie oarecare detasare si dezobisnuirea de-a ne acuza imediat unii pe altii si-a vedea in romanul de alaturi un dusman. Pe asta se si mizeaza si pe (speram), doar inca incapacitatea noastra de-a fi uniti, increzatori; iarasi, obiceiul prost, inoculat de-o vesnicie, parca, de-a ne indoi de bunele intentii ale tuturor, ale personalitatilor publice, de la noi sau din alte parti, banuindu-le si nerecunoscandu-le faptele importante, atunci cand le fac… de-a vedea prea usor un prieten (sau erou) intr-un dusman real si a-l desfiinta cu superficialitate chiar pe cel mai bun dintre noi intr-un moment dat… Nimeni nu ne va tine de mana la ceas de istorie, cand va trebui sa ne purtam singuri de grija, om cu om, …si ce sa mai spunem ca popor, si altora, ca ne place sa vorbim de destinul nostru in Pesti si shelter pentru alte neamuri..

    1. Să vedem, așadar, că totul face parte dintr-o schemă mult mai mare și să nu cădem în prozelitism. Cei de acum nu sunt cei pe care i-am așteptat, iar cei care vor veni nu vor fi cei pe care ni-i dorim. Asta înseamnă, acum, destin de Pești, nu dramele penibile, cu candele, delarații populiste, pancarde, postări pe site-uri de socializare ori deziceri obraznice de valorile strămoșești. A fi un român, iubitor de valorile tradiționale, nu înseamnă a fi pro sau contra a ceea ce strigă mai tare acum, a arăta că, sub imperiul acestor complicații istorice pe care le traversăm, suntem un popor de tâmpiți. Îmi repugnă ideea că există oameni care devin surse de dezbinare procedând așa… Fiți lucizi, români, în aceste vremuri, că deștepți v-ați născut!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.