14 – 20 ianuarie 2013

Săptămâna 14-20 ianuarie 2013 este una foarte dificilă pentru că ne aduce în faţa unor episoade pe care le vor gestiona foarte greu, care ne vom pune în dificultate şi de pe urma cărora să nu ne alegem cu ceea ce credem la începutul derulării lor că putem obţine.
În primul rând, este vorba despre demnitate, despre respectul faţă de oameni, despre modul cum uzăm de forţă, de puterea de a convinge, de uşurinţa de a lucra cu informaţia şi apoi despre cum ajungem să ne integrăm pe noi înşine în acest proces pe care-l coordonăm. Nu doar pentru că ne îndeamnă să folosim aceste instrumente ca şi cum le utilizăm de când lumea, ci pentru că de luni până joi, săptămâna comporta un crescendo interesant ca şi cum întregul spectru al evenimentelor se îndrepta spre un punct terminus, spre o finalitate precisă.
Pornind de la sextilul pe care Saturn şi Junon de luni îl împlinesc acum şi până la atingerea conjuncţiei perfecte dintre Soare şi Mercur de vineri, evenimentele vieţii personale se aşează în câte un episod împreună cu ziua când se consumă. Vineri atingem momentul când vom înţelege de ce i s-a-ntâmplat tot ceea ce a venit spre noi, în ce constă această nouă etapă a vieţii, cât de mult trebuie să ne deschidem faţă de elementul noutate şi cât de util ne va fi acest lucru. Spre finalul săptămânii, adică de vineri până duminică, tot acest flux ascendent intră într-o stare de platou, desfăşurându-se pe orizontală cu scopul de a ne îndemna să ne sedimentăm şi să asimilăm din jur ceea ce ne ajută să ne întărim convingerile, să fim mai puternici, mai sănătoşi, ai eficienţi, mai bogaţi sau flexibili.
Este, de altfel, o săptămână foarte grea la acest capitol nu pentru că nu am înţelege aceste noţiuni, ci pentru că îndemnul personal ne duce într-o direcţie, iar ecoul social, forţa grupului ne condiţionează să ne îndreptăm în partea opusă. Ceva din ceea ce va veni spre noi ne va înfăţişa trăsătura lui 2012 (anul extremelor), cea care adânceşte prăpastia dintre oameni ori care îi pune pe aceştia în postura de a îmbrăţişa concepte şi idei care doar simulează binele, armonia, stabilitatea. Aici putem include inclusiv elemente legate de gândire economică ori de cea politică, nu doar cea care ne limitează doar la dinamica individuală. Omul, prin aspiraţiile şi ambiţiile sale, va produce în această săptămâna valuri de efecte în mediul social atât de ample şi de delicate încât unii, mai puţin inteligenţi, care au, cum se spune în popor, pălăria mai mare decât capul, îşi pot afecta imaginea pentru că îi mănâncă limba, degetele, tălpile şi răspund prea uşor la provocări. Este o săptămână în care cumpătarea este pedepsită şi trimisă la colţ să stea cu genunchii pe coji de nucă, adică este chinuită, abandonată. Puţini vor fi cei care nu se vor depărta de înţelepciune şi asta nu pentru că ar fi mai deştepţi, ci pentru că prin eforturile lor anterioare şi-au integrat-o comportamentului obişnuit şi de aceea au reguli morale corecte de la care nu doresc să se abată.
Avertismentul acestei săptămâni va fi acela de a dezvolta o atenţie sporită la mesajul transmis, la acţiunile preferate, la a răspunde sau a contracara anumite ecouri ce vin din social pentru a nu produce o undă de şoc asupra evenimentelor sociale. Altfel, am putea să nu mai reuşim să le reparăm anul acesta.

Prima zi a săptămânii ne îndeamnă să ne amintim de speranţă. Mulţi consideră că speranţa le este un aliat puternic şi că atunci când procesele mentale ori cele afective nu le mai funcţionează prezența speranţei aproape de ei constituie un semn că nu sunt singuri ori că pot merge mai departe, că sunt puternici, că au ambiţie, că nu se lasă zdrobiţi, că pot iubi şi că, până la urmă, au prezență bună în suflet pe care nu o vor lăsa de izbelişte. Puţini ştiu însă că speranţa este, înainte de toate, semnul că nu am găsit încă liniştea şi că încă trăim în simbioză cu energii tulburătoare ori într-o a spiritului care nu ne vorbeşte despre linişte. Speranţa este de asemenea semnul separării, depăşirea de întregul din care facem parte şi dezvoltarea faţă de el a unei forţe magnetice menită să ne ducă spre finalitate, chiar dacă aceasta este atinsă de imposibilitate sau chiar dacă nu ne este dat să o atingem.
Speranţa azi ne separă, ne consumă, ne epuizează şi în acelaşi timp ne conferă un scop, o ţintă, o finalitate. Azi gândim mult, intens, ne reinventariem visurile, speranţele, adâncimile sufletului şi urmărim prin acţiunile sociale să identificăm acele trasee pe care să mergem de-a lungul acestui an. Pentru unii acestea sunt deschideri faţă de gânduri mai îndrăzneţe, pentru alţii acestea se pot materializa sub forma unor propunerii, prin colaborări, prin invitaţii la acţiuni care să însemne depăşirea tradiţionalului, a vechiului, ieşirii dintr-un ritm personal, a abandonării modului răsfăţat prin care vede viaţa din interior.
Azi Luna se afla în careu cu Axa Dragonului şi ne duce spre o uitare selectivă. Azi, prin acest unghi care se împlineşte la puţin timp de la miezul nopţii, ne vom simţi favorizaţi de ceea ce ne doare, de ceea ce ne nemulţumeşte, încurajaţi să ne dovedim puterea şi îndrăzneala, să probăm puterea de a ne învinge o frică. Întotdeauna când există o speranţă, lângă ea găsim şi o teamă, o reţinere, un obstacol şi este important să înţelegem că a ne învinge teamă, a adjudeca ţinta spre care tindem înseamnă a ne elibera şi de speranţa care ne-a alimentat dorinţa de acţiune.
Pe ultimul segment al Vărsătorului, Luna ne îndeamnă să gândim limpede, să vorbim, să dăm curs dorinţei să comunicare, să abordăm acţiunile pe zonă publică în voia firii, fără obstacole, iar pe primul segment al zodiei Peşti, adică în a doua parte a zilei ne îndeamnă să observăm contextul general dintr-un cadru mai larg, să ascultăm cu atenţie ceea ce ni se spune şi să mai şi înţelegem, să observăm detalii care să conteze în abordările viitoare, dar care acum, în această zi să nu ne modifice abordarea şi nici comportamentul.
Speranţele acestei zile au însă şi un caracter constructiv. Ele devin animatoare, elemente care ne îndeamnă să ne ridicăm standardul de viaţă şi să ne găsim cheia succesului, cel mai simplu mod de abordare pentru a reuşi în plan social. Sectorul personal este însă abandonat primului gând care ne-a dus spre necesitatea de a spera, spre acea teamă că nu vom atinge de la sine finalitatea şi că va fi nevoie, pe parcursul derulării evenimentelor, de un imbold, de o aspiraţie, cea care să ne facă la un moment dat să nu mai ţinem cont nici de etapele pe care acum, la început de drum, le ştim. De-a lungul acestei săptămâni schimbările îşi intra în drepturi. Centrele de putere par să se reconfigureze din nou şi nu pe baza afinităţii, ci pe baza speranţei. Unindu-se pe baza idealului comun oamenii devin creatori de valori, însă acestea nu trebuie să fie neapărat bune. Pentru că rafinarea structurii interioare nu constituie o prioritatea acestui context, adâncimile sufletului, nivelul de cunoştinţe, experienţele nu acceptă să fie şlefuite, ci ele furnizează produsul gata elaborat. Cu alte cuvinte, ne va tenta o atitudine care nu este bună în niciun context, aceea care ne va spune că le ştim pe toate. Saţietatea este un produs întreţinut de sextilul dintre Saturn şi Junon şi pentru că vine pe fondul extrem de ambiţios pe care îl predispune vibraţia lui Venus în Capricorn care, prin sextilul cu Chiron, îşi schimba acum tratamentul, medicul, sponsorul, schema de gândire, sfera socială în care acţionează, ne va duce spre a îndrăzni mai mult spre ceea ce până acum constituia un risc.
Am mari rezerve că va ieşi ceva bun de aici, însă asta nu înseamnă că ambiţioşii nu vor reuşi să adjudece un succes social. Acesta este momentul în care balanţa înclină spre cei care au probat nedreptatea. Ei sunt cei care se depersonalizează atât de uşor, care îşi neglijează sfera intimă pentru a fi “cineva” în lume, pentru a ţinti spre o funcţie, un beneficiu social, pentru a obţine un câştig material şi să spere că prin asta ocupă un loc privilegiat între oameni.
Cealaltă categorie de oameni sunt atinşi de o suspiciune stranie. Dilema zilei pe care o vor duce cu ei de-a lungul întregii săptămâni este cea a rostului. Ce rost au toate acestea? De ce nu se mai termină şi de ce din zonele periferice ale societăţii până la vârf reconfigurarea implică o modificare simplistă în care doi oameni de pe acelaşi nivel sunt schimbaţi între ei, iar o soluţie proastă este înlocuită cu alta la fel de proastă? Cei care trăiesc pentru a se preocupa de dimensiunea morală, spirituală ori de a se ţine de linia de mijloc a existenţei au nevoie să nu uite că aceasta nu este lumea lor. Această sferă fizică este construită pentru a limita, separa, segmenta, înstrăina, rupe, menţine în vulgaritate, pe zone inferioare tot ceea ce foloseşte. Chiron din Peşti le va fi de un real folos în a percepe corect realitatea, în a privi totul din afară, de sus, de departe, din punctul din care să vadă cât mai mult şi cât mai în profunzime. A vedea clar, chiar dacă informaţia cu care intră în contact nu le va conveni, constituie un mare beneficiu al acestei zile care le va aminti de faptul că agitaţia mare care se porneşte din această zi se desfăşoară într-o zonă a societăţii în care ei nu doresc deloc să activeze. “Aceasta nu este lumea mea”, “Aceeaşi Mărie, dar cu altă pălărie” vor spune şi se vor aşeza confortabil în locul adecvat pentru a privi degringolada fenomenului social cum îşi intră deja în drepturile pe care anul 2013 li-l conferă.
Prin urmare, debutul săptămânii se va face sub îndemnul speranţei. Toţi oamenii au speranţe, indiferent de nivelul de înţelegere, vârstă, cultură sau putere. Cu toţii tind spre mai mult pentru că imaginea cerului nesfârşit, cea care acţionează asupra subconştientului și îi impune individului ideea de a creşte, înseamnă a se mări, a tinde spre tot ceea ce implică “mai mult”. Lăsându-se învoia acestui îndemn de mai mult, oamenii se vor asocia acum nu pe baza afinităţilor, ci pe baza aspiraţiilor comune, pentru că tind spre a-şi însuşi aceeaşi grămadă de pământ pentru care îşi vor utiliza întregul spectru al gândirii ori toată puterea lor psihică, afectivă ori spirituală.
Lucrurile esenţiale ne spun însă că fără o viziune de ansamblu totul este supus promiscuităţii, că laşii şi avarii cer acum dovezi de curaj şi prosperitate, că obsesiile banului și ale averii vor motiva acum aspiraţiile sociale şi revendicările sociale, că se pune la punct un plan abil de hoţie prin care hoţul să fie stabilit prin lege negustor cinstit. Privind din afară, în absenţa acidităţii cu care se strecoară speranţa în locurile cele mai vulnerabile, vedem că acţiunea cea mai înţeleaptă este aceea de a lăsa lucrurile în voia lor pentru a-şi alege de unele singure drumul şi apoi de a stabili care este cea mai potrivită metodă de lucru. Agitaţia vine din lăcomie, iar lăcomia ne face să ne ieşim din albia proprie, să ne ducem spre zona cea mai delicată a personalităţii, să abuzăm de partea cea mai vulnerabilă a corpului ori să lovim, să criticăm, să judecăm zona cea mai sensibilă a anturajului. Dacă faţă de ceea ce deținem în jur avem sentimente curate, sincere, dar nu de ambiţie şi goană după avere, faima, dacă nu chiar importanță de sine, constituie suita de elemente cu care ne învelim, atunci să lăsăm Cezarului ce-i al Cezarului şi să ne vedem de delicateţea unei vieţii trăită în simplitate.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a face din această zi una de investigare, de diagnosticare, fără a ne stabili nicio ţintă şi de a stinge orice ambiţie care doreşte să iasă din cadrul firescului.

În Peşti, azi, Luna împlineşte nu mai puţin de şapte unghiuri majore şi alături de acestea mai avem de parcurs şi sextilul lui Mercur la Capul Dragonului şi careul lui Jupiter cu Chiron. Dintre toate aspectele pe care le face Luna, doar două sunt negative – careuri (cu Jupiter şi respectiv Lilith), celelalte sunt benefice lansând zilei invitaţia la a adânci percepţiile care ne-au invadat ieri şi de a găsi o soluţie practică pentru toate acestea.
Încă suntem pe Capricorn cu marcajul pe care îl aminteam şi săptămâna anterioară şi încă suntem invitaţi să participăm la evenimente majore, fără să ni se spună ce să facem, doar prin aport personal, prin experienţele personale, prin cunoştinţele pe care la avem ori prin disciplina pe care am dezvoltat-o în ultima vreme.
15 ianuarie este o zi de eficiență, de promovare a valorilor personale şi prin această încurajare ne aduce un suflu nou, o dinamică specială, o forţă concentrată care ne va ajuta să câştigăm timp, bani, să obţinem şi să oferim favoruri cu o mare uşurinţă. Toate aspectele zile se vor consuma până la ora 13,00, adică tot ceea ce se va întâmpla în prima parte a zilei va fi decisiv, clar, puternic şi nu va mai putea fi modificat în a doua parte a zilei, ci poate cel mult începând de mâine încolo, pentru acele evenimente care au nevoie de mai mult de o zi pentru a se finaliza.
Sextilul lui Mercur cu Axa Dragonului este din capul locului cel mai important aspect al zilei, mult mai important decât careul lui Jupiter cu Chiron, care se adresează mai curând perioadei, lunii ianuarie în ansamblu, decât acestei săptămâni. Calitatea acestui unghi ne îndeamnă să fim puternici şi încrezători în forţele proprii, să ne acordăm credibilitate prin urma pe care o lasă în acţiune, prin rezultatele ei practice, prin ecoul pe care-l primim din anturaj. Prin aceasta, azi urmărim să observăm care este diferenţa dintre voinţa individuală şi voinţa divină, între direcţiile pe care le alegem cu propria minte şi ceea ce ne vine prin inspiraţie. Prin intermediul lui Mercur, Soarele iese acum în întâmpinare şi aduce la lumină această comparaţie, această dilemă, această preocupare prin faptul că se va raporta tot timpul la vibraţiile plutoniene, va construi un fel de competiţie care să ne îmbogăţească nivelul de percepţie, cunoştinţele, să le consolideze gândirea şi să ne facă mai puternici. Într-un contrast interesant, raportarea acestui mecanism la evenimente ne aduce în întâmpinare ipostaza norocului, a şansei de care beneficiază cel mai puţin pregătit pentru a se uniformiza un demers social. Aceasta, la prima vedere, poate constitui o nedreptate a destinului (Jupiter careu cu Chiron) deoarece nu stabilizează doar rezultatele obţinute prin muncă, ci aduce şi ambiţia de mai bine, ca o condiţie suficientă pentru a depăşi etape, pentru a obţine avantaje, pentru a gusta succesul şi elevarea socială.
Aspectul se adresează însă mai curând sferei intime, vieţii personale şi mai puţin celei sociale pentru că prin implicarea Lunii, Pluton, cel care scoate în evidenţă contrastul dintre lumină şi întuneric, dintre voinţa personală, cea care nu ridică individul, ci voinţa de grup, cea care promovează mecanismele sociale, este implicat într-o configuraţie numită Aripi de pasăre, aspect mental, dur, care are pe una din aripi celebrul careu Uranus-Pluton, deci o necesitate colectivă.
Este, deci, evident că azi, calitatea combinaţiilor ne aduc o concentrare a calităţilor şi o promovare a fiinţei în aşa fel încât să cădem în păcatul de a considera că greşeala drept fapta bună ori de a o înveli cu prea multă indulgenţă. Această atitudine este bună pentru stima de sine, însă în cazul celor care nu au o educaţie adecvată, nu au un set de reguli morale de la care să nu se abată şi dovedesc un oportunism expansiv le poate aduce tulburări în sfera relaţiilor intime fiind puşi în situaţia de a alege. A vedea relaţiile intime un obstacol înseamnă a trăi în sferele inferioare ale cunoaşterii pentru că viaţa este un dar şi ea vine la pachet cu cele mai importante relaţii, iar aceste relaţii conţin seminţele celor mai importante lecţii de viaţă. Cei care s-au plictisit să se tot întoarcă la aceleaşi îndemnuri gen “Fiţi răbdători!”, “Fiţi atenţi!”, “Fiţi iubitori!”, “Ajutaţi!” înseamnă că au uitat de virtuţile esenţiale şi s-au aruncat în mlaştina societăţii visând la decorul paradisiac al unei plaje din Hawai unde să ajungă cu banii colectați de la cei care le cumpără zâmbetul ori teatrul ieftin din piesa „Vindecătorul”.
Mulţi invocă, evident, fără să înţeleagă, conceptul de “noile energii” motivând cu un surâs academic: “vechile energii nu mai funcţionează”. Acesta este un exemplu clar al faptului că geniile pustii ale spiritualității românești vor să demonteze un ceas elveţian cu cheia franceză. Toate energiile funcţionează pentru că tot ceea ce este creaţia Domnului funcţionează. Totul are început şi sfârşit, totul este pus în slujba fiinţelor care uzează de ele după bunul plac şi după necesitate. Necesitatea imediată nu poate însă defini rostul existenţei, nu poate justifica nimic din ceea ce individul are deja cu ele acumulat de-a lungul timpului prin succesul unor multiple asemenea ipostaze date de “necesităţile imediate” de atunci. Evoluţia spirituală stabilă nu se face prin jocul energiilor, ci prin jocul conştiinţei, iar acest concept de “noi energii” nu înseamnă că vin energii noi pe care nu le-am mai avut niciodată, ci înseamnă că suntem pregătiţi să intrăm într-o nouă stare de percepţie a conștiinței. Aşa cum spun ei s-ar înțelege că “noile energii” ar fi o pereche de ochelari cu care vezi un film 3D, ceea ce ţi-ar fi imposibil dacă nu ai avea instrumentul potrivit. Nu! Nu ochelarii 3D constituie energia nouă, ci acceptarea ta, limpezimea complexului de experienţe, oprirea din agitaţia importanţei de sine, din hrănirea mecanismului că totul este făcut pentru tine şi doar pentru că ești cea mai importantă creatură a universului. Noua energie este un dar al conştiinţei, nu o emanaţie fluorescentă pe care oportuniştii o aruncă în sacoşele pline cu legume stricate (propriile lor existenţe) lăudându-se cu flexibilitatea şi interesul cu care anunţă că vor găti lumii un fel de mâncare nemaivăzut. Nu există noi energii aşa cum spun ei, ci există stări de conştiinţă pe care nu le-am avut până acum în grup, în masă. Asta explică de ce liderii spirituali din sferele înalte ale planurilor creației anunţă schimbări majore la nivelul planetei, iar la nivel material, fizic rasa umană trăiește din ce în ce mai greu, asta explică de ce este nevoie de alegere personală, de decizia de a păşi spre acest focar de lumină și nu este suficientă ploaia de energie, așa cum o anunță ei. Această incompatibilitate vine din faptul că am primit o informaţie valoroasă şi o integrăm eronat ori pentru că am lăsat-o pe mâna amatorilor.
Îndemnul acestei zile, prin graţia planetei Mercur şi a Sensului vieţii, prin implicarea Soarelui, alături de care se află şi cu care va împlini o conjuncţie în cazimi vineri, 18 ianuarie, dar şi prin evidenţierea contrastului dintre lumină şi întuneric, dintre interior şi exterior, dintre personal şi social, 15 ianuarie este un instrument în a înţelege că a fi atins de noile energii înseamnă a fi atins de o stare nouă de conştiinţă. Numai aşa omul vechi poate deveni un om nou, nu pentru că citeşte despre asta pe net ori că participă la o ședință de meditație colectivă. Energiile vechi şi noi, aşa cum le spun ei, funcţionează şi vor funcţiona tot timpul şi vom putea uza de ele oricând vom dori, însă saltul omenirii acum, la ceas de cumpănă, cere o acceptare a noilor stări de conştiinţă, iar acestea vin prin virtuţile esenţiale, cele care ar trebui să stea la baza oricărui traseu moral şi pe care poporul român, în înţelepciunea să multimilenară, l-a numit bun simţ.
Prin urmare, 15 ianuarie ne constrânge să ne apropiem de elementele esenţiale ale vieţii. Noile stări de conştiinţă pe care le experimentăm din acest corp fizic ne pot veni prin instrumente pe care le-am mai trăit, dar nu le-am văzut aşa niciodată. Acestea pot veni prin linişte, acceptare, înţelegere, toleranță, iertare, prin putere, dăruire, voinţă, verticalitate, prin curaj. Toate acestea sunt în continuare chipuri ale noilor stări de conştiinţă și nu vulgaritatea cu care sunt defulate frustrările sexuale, obsesiile despre libertatea de expresie, despre jocul cu energia, despre o evoluția în afara purității sufletești ori a înțelegerii misterelor spiritului.
Cei care nu sunt obişnuiţi să lucreze cu instrumentele abstracte vor observa că azi se simt altfel, mai bine, mai puternici, mai înţelepţi şi ar fi indicat să se oprească pentru o secundă şi să-şi îndrepte gândurile spre ceea ce trăiesc. Dacă se pot opri, dar îşi pot înţelege trăirea, dacă îşi pot observa claritatea gândurilor, ca un martor, pot observa că multe lucruri se întâmplă, nu sunt provocate, nu sunt dictate, ci pur şi simplu sunt create. Ele nu trebuie tulburate prin raportare la ceea ce ştim despre viaţă, ci lăsate în desfăşurare pentru că ele vin din ceea ce numim Integrare. Ceea ce am avut până acum, a funcţionat pe obişnuința de a lucra cu stări de conştiinţă ce întrețineau separarea. Acum când se lucrează pe Integrare, calitatea apei în care ne scăldăm se schimbă, cromatica de asemenea şi umbrele care ni se păreau a avea chipurile peştilor răpitori, acum se transformă în vegetaţie marină sau în cai de mare. Totul vine din conştiinţă şi oricât de abstract ni se pare, oricât de tare am crede că acestea nu au nicio legătură cu evenimentele unei zile, ele, de vreme ce ne ating, impun modificări noi episoadelor existenţiale pentru care întreaga desfășurare a vieții trebuie reinventată.
Cei care îşi refuză episodul de modificare prin conştiinţă, vor experimenta o zi complexă, cu suspiciuni aplicate anturajului, cu îndoieli legate de sinceritatea celor cu care interacţionează, dar care vor prefera să acţioneze în sectorul convenienţelor sociale. La finalul zilei vor realiza că au fost agitaţi prea mult fără să se întâmple nimic şi că s-au extins prea mult, s-au risipit în multe evenimente fără niciun rezultat.
Pentru că impactul nesfârşirii cerului asupra conştiinţei ne spune în permanenţă că evoluţia înseamnă extindere, expansiune, desfăşurare pe mai multe planuri, ceea ce vine spre noi şi nu poate fi explicat, să rămână așa, adică mai puţin explicat şi mai mult acceptat, mai puţin judecat şi mai mult trăit.
Recomandarea acestei zile este un îndemn în a lua în serios calitatea de a fi fiinţe care pot mai mult, iar mai mult înseamnă nu a rumega mai multă informaţie din jur ori mai repede, ci a ne adânci într-o mare limpede şi calmă, fără să ne închipuim că umbrele care ni se plimbă pe la picioare sunt peşti răpitori, ci de a face un minim efort să ne obişnuim cu noile dimensiuni, cu aceste haine mai largi, mai flexibile, mai moi, mai elegante.

Pe ultimul sector al zodiei Peşti, Luna ne aduce azi o deschidere spre a înţelege şi experimenta ceea ce ieri ne-a cuprins şi ne-a învăluit. Azi devenim melancolici, siguri pe sine în ceea ce ieri ni se părea de neînţeles sau de neaşteptat şi putem să depăşim orice impas care ar putea să ne iasă în cale.
Sextilul luminariilor constituie elementul care ne va aduce înţelegere şi apoi flexibilitate în emoţii. Simţim şi dintr-odată înţelegem şi pe deasupra mai şi acceptăm o parte din ele sau poate chiar în totalitate. Asta înseamnă revoltă împotriva revoltei, negarea negaţiei, adică a transmuta şi apoi a duce energia spre zone mult mai rafinate ale fiinţei ori ale demersului social.
În felul acesta, ziua de 16 ianuarie devine o zi de răspuns, de forţă, de înţelegere, de deschidere, de rafinament, dar şi de reglare a unor episoade neplăcute care s-au consumat anul acesta, de la începutul lunii până acum. Mulţi, aflaţi sub impactul special al zilei de ieri, vor lucra mai uşor cu mintea, cu noţiunile, cu ideile, cu raţionamentele şi vor reuşi să-şi raporteze existențele lor la marile biografii, la personaje din romane celebre, la personaje din filme şi se vor simţi bine făcând asta. Asta înseamnă puterea de a transpune în cuvinte, în stări ceea ce gândim şi, prin acest punct de vedere, acest poate fi un început favorabil pentru a ne întoarce cu altă putere şi altă forţa la strategiile pe care le avem pentru acest an, la planurile pe care le avem, atât cele pe termen scurt, cât şi cele pe termen lung.
Acesta este, de asemenea, şi momentul în care înţelegem că planurile pe care ni le-am făcut de la începutul anului nu mai pot fi duse la îndeplinire aşa cum le gândeam atunci şi purcedem la o justificare a lor. Ceea ce modificăm este însă puternic şi benefic, iar beneficiul este unul substanţial pentru că ne aduce o reglarea relaţiilor cu cei din jur, o modificare a imaginii sociale, o percepţie a realităţii prin alte mijloace, mult mai clare şi mai puternice.
Procedând aşa înţelegem că ne implicăm în evenimente esenţiale şi avem senzaţia că în sfârşit nu mai risipim timpul valoros, că am găsit ceea ce căutam. În realitate, ritmul de lucru se păstrează, la fel şi frecvenţa cu care ne punem în aplicare planurile. Ceea ce se modifică este modul cum alegem să vedem realitatea. Prin această nouă atitudine, uşor modificată la unii sau substanţial modificată la alţii, ne îndemnă azi să lucrăm cu informaţia. Astfel, ne vor tenta procedurile de organizare, administrare, sortare, purificare ori acţiunile care implică un consum de resurse, de rezerve, finalizarea unor sarcini pe care nu le-am încheiat în săptămânile anterioare.
Prin urmare, 16 ianuarie este o zi de expresie personală. Prin tot ceea ce facem azi dorim să ne punem amprenta personală, să fim mai ușor de văzut, mai bine recompensaţi, mai apreciaţi şi prin acestea să devenim mai mulţumiţi cu ceea ce facem, cu sarcinile profesionale, cu pasiunile pe care le avem.
Mulţumirea este definitorie pentru activităţile în care ne vom implica azi. Pentru că în multe din acţiuni îndemnul de a repara este unul important, ceea ce facem ne aduce sentimentul că în sfârşit ne-am găsit rostul, ritmul de lucru, că am obţinut avantajul sau privilegiul spre care tindeam.
Ideea, noţiunea, informaţia, că sunt scrise sau vorbite aduc zilei de azi un farmec aparte şi pot sugera şi sedimentarea unor valori cu care nu am lucrat de mult timp.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a ne oferi privilegiul de a gândi liber, de a nu ne bloca în termen ori în proceduri, ci de a oferi acţiunilor un strop de originalitate. Această ieşire din ritm va aduce zilei un parfum aparte.

Cele şase aspecte pe care Luna le împlineşte azi nu mai sunt atât de generoase în trăsături benefice aşa cum au venit spre noi cele din ziua de marţi. Azi Venus din Capricorn, dimineaţa, trece prin conjuncţia cu Pluton, iar spre seară prin sextilul cu Saturn transformându-se în purtător de lumină. Pe fundal, din cele şase unghiuri, trei sunt careuri, ceea ce va aduce zilei o notă delicată, fragilă, complicată nu de tensiunile care vin de la sine spre noi, ci născute din dorinţa de a face bine.
17 ianuarie este ziua când intenţiile bune sunt răstălmăcite, când poveştile frumoase au un final trist şi moralizator şi când suntem invitaţi să învăţăm importanța discernământului prin greutatea traiului, prin segmentarea vieţii sociale ori prin accelerarea ritmului de lucru.
Azi planetele se grupează pe cer în două configuraţii: triunghiul minor cu Saturn, Chiron, ce are ca focar conjuncţie Venus-Junon-Pluton şi Aripile de pasăre care au într-un vârf conjuncţia celor trei din focarul triunghiului minor, iar în celelalte Chiron şi Uranus aflat în conjuncţie cu Lună. Spre seară, acestora li se alatură faptul că Soarele şi Mercur vor intra în cazimi, adică în toleranța mai mică de jumătate de grad a conjuncţiei. Toate acestea, la prima vedere, aduc un fel de voie bună care va genera tensiuni şi din acestea evenimente care vor presăra de-a lungul întregului an 2013 episoade complicate care nu vor fi rele, dar care vor constrânge individul atunci când va dori să se bucure în acelaşi mod cum a făcut-o azi. Acest rol de mesager de lumină pe care îl îndeplineşte Venus, tocmai pentru că aceasta traversează un semn restrictiv (Capricornul), ne va aduce avertismente de-a lungul întregii zile şi ne va convinge că viaţa este frumoasă dacă alături de încântare şi bucurie punem puţină disciplina.
Conjuncţia Venus-Pluton pe Capricorn ne vorbeşte despre nevoia de înălţime, despre utilizarea unor instrumente sociale menite să invoce ajutorul necesar soluţionării unei probleme de sănătate, a unei disfuncţii în administrarea banului public, în evaluarea unei firme, în conducerea unei instituţii, în folosirea prerogativelor unei funcţii de coordonare și control. Cei din poziţia superioară vor abuza de putere, iar cei din poziţia inferioară vor face un mare compromis pentru a tinde spre intensitatea pe care o are forţă din tabăra cealaltă. Dacă în primul caz, într-un cadru intim, înseamnă a abuza de un venit, de un card, de un depozit, de o economie, de o reţinere, de o abţinere, o contracţie, în tabăra a doua se purcede la a alimenta artificial un factor mobil pentru a amplifica puterea, pentru a creşte randamentul, pentru a suplimenta deficitul de putere reală pe care îl comportă. Asta presupune chiar folosirea unor substanţe mai puţin corecte prin conţinutul lor ori prin cantitate.
Răscolind acolo unde este nevoie de ponderaţie, economie, calcul, disciplină, se obţine un rezultat pe care apoi individul ori grupul care l-a generat nu-l mai poate menţine. Careurile care vin din partea Lunii spre Pluton, Venus şi respectiv Junon, anunţă efectul negativ al succesului, câştigul pe o parte şi pierderea care survine din cauza sa, de cealaltă parte. Înţelegem astfel de îndemnul la a folosi puterea trebuie să vină din întrebări, din dialog, din stabilizarea elementelor pe care le avem deja, nu pentru a înălţa un alt element, nu pentru a achiziţiona nimic, nu pentru a schimba regimul, medicaţia ori terapeutul. Vibraţia cardinală a Capricornului îndeamnă însă spre mişcare, iar Pluton mişcă într-un mod necuviincios adâncurile, forţele terestre situate în profunzime, cele asupra cărora oamenii nu pot avea niciun control şi orice experiment, ori suplimentare a forţei în direcţia asta, produce o mişcare necuviincioasă. Ea însă se desfăşoare în parametri cunoscuţi.
Spre seară sextilul lui Venus cu Saturn aduce regretul abuzului, puterea de a o lua de la capăt, folosirea inteligentă a informaţiilor şi deschiderea spre sugestii care pot salva individul de la compromisul de a înstrăina ceea ce în prima parte a zilei şi-a adjudecat. Acum disciplina ni se pare o opţiune elegantă, iar stabilitatea oricăror tipuri de asociere pe care le-am dezvoltat azi ne îndeamnă spre cumpătare, reţinere, abţinere, constrângere, îngustare, privaţiune. Dacă episodul din prima parte a zilei nu a avut timpul fizic necesar să se finalizeze, după ora 18:00, când Saturn îşi intră în drepturi şi rolul de mesager de lumină dispare, în urma rămân lucrurile evidente şi proiectul se poate opri ori i se pot schimba acestuia datele iniţiale.
Rolul de purtător de lumină a lui Venus devine astfel unuia de vânător de recompense. Ea incita la prospecţiuni în locuri greu accesibile sugerând riscul ori disperarea momentului, motivată de o criză de identitate. Cu alte cuvinte, se răscoleşte acolo unde nu trebuie şi se motivează prin disperarea momentului. Regulile şi le face acum cel care acţionează după bunul plac, iar asta nu este bine pentru cei tineri, pentru cei nerăbdători să muncească puţin şi să câştige mult, pentru hoţi şi nici pentru cei care vând iluzii. În felul acesta, rezultatele acestei munci sunt ascunse în spatele aceluiaşi subiectivism care a stat la baza alegerii metodelor.
Prin urmare, 17 ianuarie ne pune în faţa unor acţiuni directe, în forţă, cu implicare, pe care mulţi le vor privi cu o suspiciune adâncă, dar de care vor profita cu mare interes. Se răscoleşte în adâncuri, se pune prea mare greutate pe acţiuni mici pentru ca apoi să se ceară un efort suplimentar, poate unul prea mare, pentru a duce mai departe demersuri ori pentru a-l face să fie asemenea celui cu care este comparat.
Venus, în postura de vânătoare de recompense, ne aduce în ipostaza de a pune prea mult preţ pe limba dulce, de a colecta informaţii, de a afla preţul fiecărei acţiuni, de a face comparaţii, de a cere ori chiar de a pretinde susţinere din partea unor formaţiuni care nu trebuiau să fie implicate în această manevră socială. Ambiţia care animă acum plăcerea ne va face să depăşim graniţe ale firescului, să zdruncinăm prin efort, povară, sarcină suplimentară ori insistență un teren care trebuie să fie static or o relaţie care pentru a supravieţui nu trebuie modificată. Curajul va fi, aşadar, confundat cu tupeul şi abia spre seară vom realiza că totul se va îndrepta spre o zonă a normalităţii.
Pentru că seara vom fi în cazimi (conjuncţia Soare-Mercur cu o toleranţă de mai puţin de jumătate de grad) vom căuta să justificăm toată agitaţia zilei, să ne explicăm printr-o necesitate la limită ori un caz de forţă majoră toată această agitaţie. Cei care sunt sinceri cu ei înşişi ştiu că nu acesta este adevărul. Ambiţia de a fi la înălţime, de a ridica standardul vieţii, de a arăta precum etalonul ori de a obţine ceea ce-şi doreşte un om care are deja puterea: mai multă putere.
Ruperea echilibrului dintre stabilitate şi a aspiraţie, adică dintre mijloacele folosite prin educaţie şi ambiţia ca produs al instinctului de supravieţuire, va genera formaţiuni energetice care se vor răspândi de-a lungul întregului an 2013 şi vor pune pe individ o presiune foarte mare de câte ori va dori să-şi însuşească mai mult din sectorul spre care s-a îndreptat azi, iar a pune o presiune pe acest gen de acţiune înseamnă a solicita până la a epuiza sectoare vulnerabile ale fiinţei şi deci de a amplifica disconfortul care ne-a motivat să considerăm că avem nevoie de mai mult şi că nu ne ajunge cât avem.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a fi blânzi cu ceea ce cere finalizare. Nu este deloc oportun să împingem evenimentele mai departe decât se consuma, chiar dacă avem impresia că suntem în faţa unei mari oportunităţi.

Dacă de luni până acum toate evenimentele au crescut, au urcat pe o scară a valorilor, azi multe dintre cele care foloseau mintea, care aveau ideea ca element central al demersului şi ambiţia ca scuză în a justifica sentimentul duplicitar, se vor afla în stagnare. Azi Luna şi Marte devin prieteni, iar Soare cu Mercur fuzionează într-o frumoasă conjuncţie.
Ceea ce vine spre noi acum este încărcat de o însemnătate aparte. Ideea de necesitate, de a aduna pentru a avea pentru zile negre, de a ridica un edificiu important şi de a nu ţine cont de cât de greu este, face parte din trăsăturile conjuncţiei Soare-Mercur în cazimi. Azi descoperim în primul rând că avem nevoi pe care s-ar putea să nu ni le mai putem satisface pentru că în primele patru zile ale săptămânii, din cauza crescendoului astral, am risipit bani, relaţii, energie, timp. Ziua de azi nu vine însă cu soluţii imediate, ci mai curând cu o înţelegere adâncă a fenomenului social, cu o observare atentă şi delicată a vieţii, a relaţiilor sociale, a modului cum ne procurăm ceea ce ne este necesar şi apoi de a le evalua pe acestea în funcţie de cât de bine ştim să le face mai departe, de cât de consecvenţi vom fi, de cât de multe resurse avem ori suntem dispuşi să folosim pentru asta.
Conjuncţia Soare-Mercur înseamnă abilitatea de a folosi informaţia, memoria, de a folosi termenul, de a utiliza gândirea ca element de bază în progresul socioprofesional. Cu toate acestea, în contextul general al acestei săptămâni, înţelegem că azi putem să gândim, avem şi timpul necesar, dar ceea ce elaborăm nu ne mai foloseşte. Această manieră de deschidere îi avantajează pe cei superficiali care nu iau viaţa în serios şi care îşi justifică iresponsabilitatea prin obsesia distracţiei, a defulării prin simţuri. Latura vulgară, imatura a Capricornului cea pe care şi-o ţine ascunsă foarte bine, că nu degeaba este el înţeleptul zodiacului, este scoasă acum la vânzare, pe tarabă, în speranţa de a da vieţii un rost, de a face sângele să curgă prin vene şi de a uita cât de grele au fost primele patru zile ale săptămânii.
Timpul va fi însă principala problemă a acestei zile şi mulţi vor observa că uită ceea ce este important, dar că în mod surprinzător reuşesc să recupereze o informaţie, datele, timpul pierdut, obiecte rătăcite. În treburile importante, cele ce ţin de îndemnul pe care-l ducem cu noi de-a lungul întregii săptămâni memoria nu ne va ajuta la fel. Se va dovedi puternică, însă inutilă pentru că în loc să aducă întâi pe zona accesibilă numele, informaţia, ea ne aduce starea, resentimentul, emoţia. În felul acesta, dacă de-a lungul celor patru zile nu am fost rezervaţi în a abuza de timp, de energie, de relaţii, de oameni şi de încrederea lor ipostaza lui 18 ianuarie este una corectă şi prin aceasta această stagnare se va înţelege odihnă, nu regres.
Prin urmare, ziua de vineri ne aduce prima din seria celor trei zile de stagnare sau regres ce urmează ascensiunii primelor patru zile ale săptămânii. Azi înţelegem clar şi uşor că viaţa are nevoie de măsură, disciplină, echilibru şi că acestea trebuie să vine din interior, în raport cu propriile resurse, nu din exterior şi nu după ritmul celor din afară.
18 ianuarie este o zi în care ne amintim orice, când ne vin în față flashuri din episoade pe care le-am crezut uitate şi toate acestea poartă cu ele şi încărcătura emoţională a episodului. Dacă în primele zile nu am abuzat de ceilalţi ori de noi înşine, dacă am fost corecţi şi am drămuit cum se cuvine patrimoniul personal, stagnarea va însemna linişte, reculegere, nostalgie.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a ne utiliza cu folos memoria, de a fi curajoşi în a nu transforma informaţia trecutului în regret al prezentului, ci de a o valorifica prin simplitate, înţelepciune.

>

Deşi azi partitura astrală îşi schimbă direcţia, mulţi nu vor simţi că este o zi specială, ci doar că anumite evenimente o iau pe un alt traseu ori că starea de spirit comportă, cu cât ne apropiem de seară, o adâncire în nevoia de libertate, deci o modificare esenţială.
Azi Venus și Junon se întâlnesc într-o conjuncţie, luminariile în careu (Ultimul Pătrar), iar Mercur şi Soarele trec împreună în Vărsător. Pe acest fond Luna va trece în exaltare (Taur) şi în acest moment Lună şi Mercur, prin exaltarea lor, vor reuşi să compenseze deficitul de putere, uşurinţa cu care se goleşte conţinutul personal pentru a se lăsa umplut de o altă valoare, cea pe care Soarele din exil (Vărsător) o predispune.
Intrăm de azi într-o poveste frumoasă, cu personaje teribile, cele care vin din perioada antică, cu monştri puternici, dar şi fiinţe plăpânde care s-au născut accidental ori cu un scop nobil în acest context agresiv. Uşurinţa cu care conştiinţa se deplasează în imaginar ne convinge că oamenii au nevoie de repere prospere, de o curăţare a sufletului, de o reaşezare a evenimentelor sociale, au nevoie de relaxare, de desprindere de ceea ce a fost până acum, de tendinţa de a privi viaţa prin extremele sale şi de a iubi lucrurile simple.
Conjuncţia lui Venus cu Junon înseamnă coagulare, dar nu acum când se consumă aspectul, ci mai târziu. Acum doar se dă tonul unor noi priorităţi. Capricornul nu este un semn prea prietenos pentru genul acestui tip de combinaţie şi tocmai de aceea coagularea ni se va înfăţişa ca o separare de o serie de acţiuni pe care le-am tot făcut în ultimele săptămâni şi despre care acum, brusc, vom considera că nu se mai potrivesc cerinţelor de acum. Urcăm spre o nouă ţintă, suntem implicaţi în activităţi sociale cu persoane care nu inspiră atât de multă încredere ori că dintr-odată devenim suspicioşi până şi faţă de persoanele care ne-au dovedit că sunt de încredere şi intrăm într-un uşor regres. Faţă de cum am început săptămâna, momentul 19 februarie este unul obositor şi oboseala, saturaţia ne face să ne retragem spre o zonă a confortului, care devine aşa (comodă) prin puţin, prin desprindere de grup, ori prin reducerea patrimoniului, prin simplitate.
Gândul nu va reuşi să cuprindă ceea ce prin emoţie percepem. Simţim mult şi pentru că vom fi blocaţi pe nevoia de bine, pe scheme mai vechi, în care acuzăm ori respingem o persoană, procedeul, perspectiva unor evenimente, iar forma nouă de linişte, de bucurie, de mulţumire nu ne poate găsi pregătiţi. Tocmai de aceea dacă ar fi să facem o comparaţie cu primele zile ale săptămânii, 19 ianuarie ne găseşte într-un uşor regres.
Întreaga zi Soarele va fi anaretic în Capricorn şi tocmai de aceea mulţi se vor arăta capricioşi în căutarea liniştii, nervoşi în a-şi găsi momentul de refacere pe care-l şi-l doresc ca şi cum nu-şi găsesc locul şi, dacă ne referim la corpul fizic, nu doar la cel mental ori la cel emoţional, dureri stranii par să pună stăpânire din nou pe zone vulnerabile. Acesta pare să fie un cerc vicios pentru că dorim o regăsire a liniştii prin metode mai puţin corecte. Cerem de la viaţa o zi liberă, dar liberă de orice răspundere, de orice apăsare ori care să se desfăşoare aşa cum ştim că ne face plăcere să trăim. Din nefericire, orice ieşire din ritm este catastrofală pentru că zdruncină prea tare edificiul.
Toate aceste tensiuni ori tot acest disconfort atinge această intensitate pentru că azi traversăm o uşoară dezechilibrare a chakrei rădăcină. Muladhara chakra este răspunzătoare de alimentarea stării generale de vitalitate, a percepţiei simţului realităţii şi controlează instinctele primare, cele legate de supravieţuire, adică acelea care ne menţine într-o formă intactă integritatea. Orice dezechilibru generează un val de şoc în toată structura afectivă ori mentală scurtându-le acestora intensitatea şi orice solicitare poate duce la depăşirea normalului spre o zonă a bolii.
Cu două planete în exaltare, dar cu Soarele anaretic în Capricorn, vom părea azi prea mofturoşi, cu multe posibilităţi de a acţiona, practic orice selecţie, orice desprindere de un lucru sau o persoană înseamnă timp pus la dispoziţia altor procese, însă nimic nu ne va intra în voie.
Ceea ce se desfăşoară în spatele privirii ține însă de impactul pe care îl are anturajul. Mulţi se consideră atât de siguri pe ei şi de puternici încât nu au nevoie de impresiile din jur, le neagă şi le combat ori le ignoră fără să-şi dea seama că de fapt a dezvolta o formă de opoziţie faţă de un element înseamnă a te dezvolta în raport cu acesta. La polul celălalt, cu acelaşi tip de rezultat, sunt cei care depind de impresiile celor din jur. Soarele, pe punctul de a trece într-un semn de exil, cel care înseamnă sprijin pe grup, ne aduce o vulnerabilizare chiar în zonele cele mai delicate ale vieţii, acolo unde se pare că suntem educaţi să credem că nu putem reuşi singuri. Dezvoltând un anumit mod de a răspunde anturajului, ne va pune în postura de a percepe influxul astral al zilei de azi ca o manevră a anturajului de a modela un caracter după nevoile sale. Sub termenul de “forţa grupului”, “mentalitate”, “modă”, “curent”, “opinie generală” oamenii îşi ucid individualitatea şi devin sclavii altor idei ori idealuri anulându-şi-le pe ale lor. Aceste procese de depersonalizare, dacă urmăresc atingerea unui stadiu elevat de conştiinţă, adică un progres spiritual, sunt binevenite, însă în alte cazuri stima de sine nu face decât să pună bariere împotriva ideilor corozive ce ar putea uda sămânţa care aşteaptă apa vieţii pentru a primi de la ea semnalul germinării şi naşterii unei noi plăntuţe.
Aşadar, vedem azi oameni prea sigur pe ei ori prea nesiguri, şi mai puţin oameni care să activeze în valorile cuprinse între cele două extreme, iar acum a fi în zona extremelor înseamnă a trăi în trecut, a invoca evenimentele anului 2012, cunoştinţele de atunci, experienţele care s-au consumat în anumite momente ale anului pentru a justifica prezentul prin “Vezi, ştiu!” sau “Am mai păţit asta, nu este aşa. Am nevoie de ajutor”.
Din acest punct de vedere şi doar pentru că suntem la început de an, această zi pare să ne ofere o mostră precisă din ceea ce va veni spre noi în 2013. De-a lungul anului vor fi multe zile de acest fel, multe momente în care fuga de sine, motivată de luptă sau de refuzul acesteia, nu va însemna îmbrăţişarea Căii de Mijloc, ci va indica un dezechilibru intern, cel care modifică încetul cu încetul structurile minţii şi ne face să credem că, dacă sub picioarele noastre vedem un teanc mare de cărămizi, stăm pe un zid puternic, însă nu reuşim să vedem că, la bază, aceste cărămizi se sprijină pe o punte firavă ce se poate rupe în orice moment.
Drama de a alege împotriva propriei persoane, atunci când înţelegem că aşa s-a întâmplat azi, adică spre seară, va însemna adâncirea ideii că ceva este în neregulă în interior şi că probând că vrem ceea ce nu putem obţine dovedim că avem pălăria mai mare decât capul.
Prin urmare, 19 ianuarie ne duce în faţa unor convulsii, în faţa unui episod complicat al vieţii care cere recunoaştere sau ignorare, care insistă pe a trăi în separare, în desprindere, care nu se vrea modelat, cizelat care nu combină traiul comun al vieţii cu aspiraţiile ce vin spre noi acum, de izolare ori de îmbogăţire a patrimoniului personal.
Între nevoia de a ne lipi de cei puternici, de cei care ne completează afectiv ori de cei care au ceea ce ne lipseşte din punct de vedere material şi neputinţa de a înţelege de ce este nevoie de atât de multă agitaţie pentru a proba că trăieşti, mintea omului comun se va simţi agasată şi nu va mai putea să creeze. Creaţia este expresia vieţii şi ce avem mai bun la îndemână decât materia pentru a o înnobila. Unii vor încerca să modifice această materie ori timpii ei de desfăşurare şi, în felul acesta, îşi strică armonia vieţii, se pierd dincolo de limita firescului şi devin excentrici, alţii se abandonează în indolență şi sfidează orice element benefic din jurul lor prin a nu-l folosi, al ignora ori a-l strica.
Ceea ce se declanșează cu această zi este un îndemn la a lucra cu alte instrumente. Atingerea unui alt stadiu în evoluţia conştiinţei înseamnă pentru omul comun, în prima etapă, durerea pe care i-o dă ieşirea din amorţeală, nepăsarea pe care o ai când îți destinzi un muşchi amorţit, însă scopul pentru care se traversează această experienţă este acela de a merge mai departe, de a lucra cu ceea ce se dezmorţeşte acum, de a ne ridica, de a ne exprima altfel, mai frumos mai elevat, de a ne documenta mai mult ori de a fi atenţi la mai multe elemente din jur. Acesta este semnul că nu suntem împovăraţi cu sarcini suplimentare, ci că primim mai mult pentru că putem mai mult, nu pentru a ne folosi ca exemplu de sclavie.
Va fi însă greu să educi conştiinţa că noile sarcini înseamnă mutarea de la o garsoniere confort III la un apartament cu patru camere, deci va fi greu în primul rând să evalueze corect fiecare sector al vieţii, fiecare încăpere şi să-i atribuie acesteia rolul şi funcţiile necesare.
Trecerea Soarelui şi a lui Mercur în Vărsător înseamnă atingerea ipostazei în care individul, în 2013, descoperă că poate fi inspirat şi că a fost ales pentru asta de o vibraţie superioară pentru un motiv pe care nu-l va şti niciodată, nu pentru că nu i se spune asta, ci pentru că nu aude, ori nu înţelege limbajul cel nou. Noi suntem inspiraţi în orice moment din simplul motiv că avem prieteni în subtil şi că aceştia sunt consecvenţi şi iubitori şi nu ne abandonează pentru că aşa sunt prietenii. Vărsătorul este semnul prieteniei şi în următoarele patru săptămâni vom avea multe de descoperit în acest sector.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a ne lăsa în voia inspiraţiei. Inspiraţia este cea care ne desprinde de consecinţele nefaste ale importanţei de sine cea care ne convinge să alergăm şi să ne oprim în timpii cei mai nepotriviţi. A fi inspirat înseamnă a fi în comuniune, a trăi simplu şi a răspândi în jur lumina cu care te hrăneşti la fel de firesc şi simplu cum un licurici îşi dăruieşte lumina sa.

Finalul săptămânii este mult mai simplu decât tot ceea ce a venit spre noi de-a lungul celorlalte zile. Ca şi cum această zi nu ar face parte din vibraţiile săptămânii, ca şi cum nimic din ceea ce ni se întâmplă azi nu este specific seriei de evenimente care au venit spre noi, 20 ianuarie ne aduce refuzul în zona confortului şi ne face să ne simţim bine că am alungat un gând rău, că am renunţat la o preocupare ori că nu mai suntem acceptaţi în anumite medii.
Azi, până la ivirea zorilor, Luna va împlini o opoziţie cu Saturn şi două trigoane, unul cu Junon şi altul cu Venus, ducând la combaterea ideii de bine, aşa cum am găsit-o de-a lungul săptămânii. Acum descoperim un alt bine, cel care ne vine prin alungare ori respingere, un bine pe care îl vom aprecia ca o mână a destinului care printr-un rău mic ne protejează de un rău şi mai mare. Asta înseamnă că ziua va fi presărată cu tot felul de episoade stranii, cu întoarceri din drum, cu întârzieri, modificări de planuri ori cu găsirea unor obiecte pierdute cu săptămâni în urmă. În aparenţă, aceste episoade sunt simple, lipsite de importanță şi nu par să aibă în ele vreo componentă benefică, ci mai curând să se evidenţieze prin ceea ce reprezintă: o piedică. Nu, ceea ce ne împiedică azi nu ne face rău, ci ne protejează de un rău şi mai mare.
Când se ajunge la acest tip de obstacol, la acest mod de a evita consumarea unui eveniment într-un mod dramatic, înseamnă că pe undeva simţurile subtile sunt închise și nu au fost observate atenționările anterioare, cele lipsite de orice pericol. Întotdeauna există semne, avertismente, întotdeauna există un element în jur care ne avertizează şi nu pentru că am fi centrul universului, pentru că nu suntem, ci pentru că aşa este viaţa, se protejează pe sine de transformări brutale. Bucuria de a trăi are nevoie şi de această componentă a înţelegerii, a receptării semnalelor, nu de a trăi doar pe seama lor, ci doar de a le primi atunci când ele îşi fac simţită prezenţa.
Obstacolele acestei zile devin, cu cât ne apropiem de seară elemente ample sau puncte într-o urzeală de forţe pe care nu o vedem decât în clipele de detaşare, de reaprindere de dramă, suferinţa ori când dorim să vedem totul din afară.
Ceea ce este important să ştim vine din combinaţia celor două trigoane (Luna-Junon, Luna-Venus) ce înclină spre bucurii simple, destindere, rafinament, schimb de obiecte, stări, impresii într-un cadru cald, liniştit, şi cele două aspecte malefice care le îmbrăţişează pe acestea şi le transformă în momeli. În felul acesta, ceea ce înseamnă intenţie bună este azi răstălmăcit şi devin obstacol, motiv de a afla adevărul dur şi crud în spatele unor evenimente ori pe acela care se ascunde în spatele unor surâsuri fermecătoare.
Prin urmare, finalul săptămânii ne oferă nenumărate motive să regretăm, ca şi cum regretul ar trebui să fie laitmotivul acestei zile. Azi sub termenul de întâmplare descoperim ceea ce nu este bun, corect ori armonios, aflăm despre lucruri neplăcute ori realizăm că un obstacol, ce ţine de judecată, evaluare, mod de a răspunde la o invitaţie venită din planul social, constituie marea problemă care, la rândul său, va putea genera alte probleme.
Pentru unii este neplăcut să constate că nu funcţionează bine fizic, emoţional, că mintea nu percepe tot şi că nu analizează cum se cuvine informaţiile pe care le iau din jur. Mulţi, în faţa unui asemenea adevăr crud, refuză, neagă, resping ori dezvoltă un comportament agresiv preferând să se separe de ceea ce îi agresează şi prefera să îmbrăţişeze durerea pe care o simte un om pustiit decât să fie în faţa unui adevăr care îi modelează. Acest refuz de a evolua, de a se modela, de a lăsa în urmă o haină veche, poate lua azi înfăţişarea unor manifestări complicate. Nu se poate anticipa dintr-o analiză generală care este puterea personală a fiecăruia şi, mai ales, cât din ea este dispus să folosească pentru a opune rezistenţă, pentru a rămâne în separare, însă se poate şti că, fie şi numai puţin, oamenii se vor opune azi schimbării şi tocmai de aceea este nevoie să li se-ntâmple un rău mic pentru a fi protejaţi de un rău mai mare.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a nu ne împotrivi schimbărilor care apar în program, de a nu ne enerva dacă se sparg obiecte, rătăcim altele ori dacă găsim acum pe cele pe care nu le-am găsit când ne-au trebuit. Orice obstacol are azi un rol pozitiv şi este important să-l tratăm ca atare.

7 comentarii la „14 – 20 ianuarie 2013

  1. Cridona spune:

    Iti multumesc pentru pt gindul plin de iubire inchinat lui Eminescu.
    E ca si cind ne-ai spune ca intreaga saptamina ,nu doar o zi, e inchinata in sufletul nostru LUI. Si asa e.
    Ma alatur tie.Hai sa-l recitim impreuna si sa ne reamintim ce limba minunata avem ,ce neam special suntem si cit de bogati suntem avind un poet ca EMINESCU.
    http://www.trilulilu.ro/muzica-diverse/15-in-ochii-altor-oameni
    http://www.trilulilu.ro/muzica-diverse/16-si-era-ploaie-cu-senin

  2. Cridona spune:

    O,da . Eminescu insusi era o creatie artistica din toate punctele de vedere.
    Si dupa ce si-a purtat crucea cu „usurinta si cu zimbet ” s-a mutat intr-o lume mai buna ,de unde -sunt sigura- ne iubeste si ne vegheaza inca .

  3. otilia spune:

    Am o problema mare de tot. Undeva, zic eu, in casa ar trebui sa fie un dosar cu acte foarte, foarte important. L-am cautat temeinic, dar nimic, nu-l aflu. D-le Coser, din tot sufletul va rog, acordati-mi putin timp, ridicati-mi o harta orara. Cad in depresie cind ma gindesc la faptul ca nu-l gasesc. L-am ratacit in zilele din ajunul Craciunului, vag imi amintesc demintentia de a-l pune undeva sigur, pentru importanta lui. Cu deosebit respect, va multumesc. Otilia.

  4. Este o tragedie sa ti se intample asa ceva.
    Am ridicat o tema orara si daca nu este instrainat, nu este dus din casa (semnificatorul apare pe casa IX) atunci el este introdus in ceva mai mare, ascuns in alt obiect mai mare, acoperit, lipit de acesta si pozitionat pe linia lui Saturn (in zone intunecoase, friguroase, ascunse, jos pe pardoseala, in apropierea unui obiect neincalzit (frigider, geam) ori plasat printre alte documente cu referinta medicala sau patrimoniala mai vechi care nu mai sunt de actualitate).

  5. otilia spune:

    Consecintele sint grozave prin pierderea lui. Doamne, cit va multumesc, orice indiciu ma ajuta. Poate am un declic mental si-mi amintesc. Am sa meditez, gindesc profund la cele ce-mi spuneti. Foarte, foarte mult va multumesc, cuvintele nu exprima suficient recunostinta si pretuirea pentru ajutorul dumneavoastra. Cu deosebit respect, Otilia.

  6. otilia spune:

    In anuala 2012 am Saturn gr 29 Balanta si Neptun gr 29 Varsator, cum stiti sint foarte, foarte… Aproape ca am pierdut orice speranta de a-l gasi. Ma face sa ma giindesc la trecut… ce am inceput s-a finalizat urit, dureros…fara sa fiu fatalista, concluzii bazate pe realitati. Istpria e posibil sa se repete cu alt decor si personaje.

Dă-i un răspuns lui Cridona Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.