7 – 13 ianuarie 2013

Săptămâna 7 – 13 ianuarie este încărcată de paradoxuri. Pe de o parte ne conduce spre un gen de dinamism care ne spune că a venit timpul deciziilor categorice ori spre o formă de pasivitate care ne transformă în spectatori ai propriilor existențe.
Şi într-un fel, şi în celălalt, deciziile pe care le adoptăm acum au nevoie de multă analiză şi răspundere. Mulţi, beneficiind de atât de multă energie, vor lua lucrurile în uşor şi se vor desfăşura într-o direcţie greşită, alţii vor încerca să caute răspunsuri în evenimentele trecute, în episoade care s-au consumat cu ceva timp în urmă, fără a comporta însă vreun rezultat. Pe ideea lansată prima dată de Jean-Baptist Lamarck aceea că organul nefolosit se atrofiază, nu dispare, o parte din abilităţile de acum au nevoie să fie încercate pentru că refuzul de a utiliza un proces mental duce la trecerea lui în umbră şi apoi la neputinţa de a fi folosit în alte împrejurări.
Săptămâna ne mobilizează pe procese mentale, pe a lucra cu noţiunile, dar şi spre a dezvolta, în special în sectorul mental, o anume disciplină. Că ea se referă iniţial la a folosi un anumit termen, la a delimita o zonă de studiu de altele, de a experimenta ori de a înţelege anumite noţiuni mai dificile sau mai abstracte nu contează. Ceea ce este important vine din înţelepciunea cu care vom folosi exerciţiul, din abilitatea de a utiliza termenii în contextul adecvat şi prin implicarea celor mai potrivite personaje. Asta înseamnă a folosi intuiţia, a dovedi sinceritate şi a proba faptul că experienţele vieţii nu sunt nişte colecţii de evenimente care îţi arată ce fel sunt oamenii, ci mijloace prin care să devenim mai curajoși, mai puternici, mai curați.
Încercarea săptămânii ne pune însă în gardă referitor la ceea ce vine peste noi în acest an, la multitudinea de evenimente din care nu poți înţelege nimic dacă nu deţii cheia adecvată, aceea ce toate sunt generate de propria persoană şi doar cu scopul de a se întoarce către propria persoană. Rădăcinile multor evenimente ale lui 2013 se găsesc în evenimentele acestei săptămâni şi tocmai pentru că au o mare amploare este important să le întâmpinăm cu înţelepciune, cu linişte şi calm. Aşa cum clădirile au nevoie de o fundaţie solidă, tot aşa orice episod al vieţii trebuie fundamentat corect şi puternic pentru a rezista oricăror interferenţe.
Avertismentul acestei săptămâni ține mai curând de energia venusiană, cea pe care o vom putea mult mai uşor folosi şi care ne cere disciplină, sinceritate faţă de propria persoană şi adoptarea unor modele corecte, benefice şi superioare pentru a ne oglindi în oameni veritabili nu în peturi sau cutii de conserve.

Debutul acestei săptămânii se va face cu Luna în Scorpion şi cu o configuraţie numită Aripi de pasăre între Saturn, Marte, Chiron şi Jupiter. Ceea ce ne va aduce Luna în această săptămână, chiar din prima zi, este un semn, o informaţie, un element care ne spune că lucrurile pot fi remediate, pot fi îndreptate pe făgaşul cel bun, pot fi reparate, în ciuda aparenţelor. Ceea ce ni se înfăţişează acum vine cu o amplitudine foarte mare pentru evenimentele la care participă Lună pentru că se va anticipa unul din marele evenimente ale lui 2013, cel care se va consuma în a doua jumătatea lunii septembrie şi care este indicat de conjuncţia lui Saturn cu Capul Dragonului. Ceea ce se întâmplă acum vine cu mesajul unei necesităţi. În mod sigur, de-a lungul acestui an multe se vor schimba faţă de modul cum le vedem acum, însă debutul se va produce acum, pe sextilul lui Mercur cu Saturn şi careul lui Marte cu Saturn, adică în binefacere mentală şi neputinţa emoţională. În felul acesta, 7 ianuarie este o zi de deschidere mentală, de înţelegere a ţintelor pe care le avem, a desprinderii de contextul general şi acceptarea elementului “necesitate” ca pe un lucru curat, simplu, benefic şi eficient al existenţei personale. Pe acest fond sextilul luminariilor vine să implice şi soarele într-un aspect benefic la Axa Destinului şi, în felul acesta, survine primul element benefic pe care oamenii să-l ia în serios şi care să reprezinte desprinderea de trecut, de vocile tristeţii şi de acceptare a ceea ce este esenţial pentru propria persoană.
Cerul acestei zile aduce însă prea mult credit intelectului, ideii şi chiar inspiraţiei şi mai puţin armoniei de fundal, cea care obligatoriu trebuie să existe atunci când ne stabilim o ţintă. Careul pe care Marte îl împlineşte cu Saturn poartă însă această formă de revoltă împotriva unei minciuni, a unei nedreptăţi care ne va motiva căutarea soluţiei. Ceea ce ne întâmpină este corect, înţelegem corespunzător, dar când vine vorba despre a aplica, lucrurile iau o întorsătură stranie ori o amploare negativă. Aceste unghiuri contrare (sextil Mercur-Saturn şi careu Marte-Saturn) cer o abordare ambivalentă. Mulţi vor fi luaţi atât de mult de val încât nici nu-şi vor mai da seama că ideea şi dorinţa trebuie separate şi îşi duc rigiditatea, intransigența, încăpăţânarea în sfera mentală şi le vor vedea pe acestea ca pe nişte dovezi ale rezistenţei, corectitudinii şi eficienţei. Separându-le, înţelegem că ceea ce cuprindem este doar un element din imensul puzzle ale vieţii şi că acum nu este nevoie să venim cu metode vechi, cu abordări vechi, pe informaţii noi.
Cei care sunt obişnuiţi să lucreze cu noţiunile, cu ideile, să le pună în ordine, să le înţeleagă şi să nu se sperie de stări noi de conştiinţă, să nu considere că separându-le se dedublează, ci doar că şi le pun într-o anumită ordine, seara acestei zile va fi binefăcătoare, nu doar în ceea ce priveşte atitudinea faţă de propria persoană, ci şi referitor la raporturile cu cei din jur. Conjuncţia Lunii cu Capul Dragonului aduce o apropiere de valorile sufletului în vederea descoperirii acelei puteri lăuntrice care să ne ridice din complicaţii şi să ne confere încredere în sine.
Prin urmare, prima zi a săptămânii ne aduce un raport interesant între dorinţa de a trăi experienţe noi şi teama de a ne desprinde de ceea ce cunoaştem, înţelegem şi simţim. Combinaţia dintre putere şi deschidere, dintre înţelegere şi selecţie ne face să ne simţim obligaţi să alegem, să ne comportăm de parcă urmează să se întâmple ceva, de parcă un neastâmpăr ne traversează corpul şi ne mobilizează.
Este, de altfel, şi ziua în care sub pretextul că ne simţim motivaţi vom răscoli prin secretele altora, vom fi interesaţi de bârfe, informaţii moderne, despre ceea ce este secret, ascuns, ţinut departe de ochii celorlalţi, adică dublul fiecăruia, cel care cercetează în permanență doar ceea ce este ocultat, nu ceea ce este evident.
Este o zi în care activitatea intelectuală este impulsionată, călătoriile scurte, cele ce ţin de altitudine, ce vizează întâlnirea cu persoane situate pe o treaptă superioară a societăţii. Ceea ce vine din zona inferioare este însă motivat de ambiţiei şi dorinţa de reuşită şi nu dispune de claritatea necesară, tocmai de aceea, paradoxal, partea care urcă, cea mai motivată spre acţiune, va fi mai puţin pozitivă decât partea care coboară.
Pentru a păstra echilibrul dintre acestea este bine să ne menţinem în zona confortului şi ridicarea să o facem fără o deplasare fizică, fără o aspiraţie motivată de un scop materialist, ci pentru elevare lăuntrică.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a căuta să fim selectivi şi să nu amestecăm ideile cu dorinţele pentru că nu obţinem mai multă forţă, mai multă putere, ci doar mai multă confuzie.

Trecerea Lunii în Săgetător ne aduce în postura de a ne manifesta nepotrivit față de cerinţele anturajului, de a spune cuvinte care să nu fie înţelese de acesta, de a ne desfăşura într-un registru plăcut, expansiv, dar care să nu fie susţinut de cei din jur ori să fie încurajat numai în direcţia negativă.
Această direcţie negativă a zilei ne pune în postura de a ne bucura de elemente personale şi de a lăsa impresia că asta înseamnă a da curs îndemnului pozitiv al zilei anterioare. Dacă ieri confuzia venea din interior, din îndemnurile pe care le simţea răscolindu-se în minte ori pornind din dorinţe, acum anturajul este cel care ne va încuraja, ne va îndemna spre bine său spre rău, ne va tempera pornirile şi va da un sens gândurilor pe care le-am avut ieri.
Dacă în prima parte a zilei raportul cu anturajul este oarecum confuz, incidenţa eşecurilor putând trece în segmentul majoritar şi nu oricum, ci putând amplifica tendinţa a de a greşi prin exprimare verbală, prin dicţie, intonaţie, prin dezvăluirea unui secret, în a doua parte a zilei efectele negative pot fi mult mai uşor ignorate. Ceea ce se poate strica pe careul Lună-Neptun ține mai curând de aşteptările pe care le avem de la cei din jur, de la prieteni, cunoştinţe, de la cei cu care urmărim să soluţionăm o problemă ori să ne petrecem timpul.
În a doua parte a zilei, chiar dacă acestea se pot exprima într-un alt mod, chiar dacă valențele lor merg spre a încurca programul, organizarea, desfăşurătorul, ordinea în care ne vin musafirii ori în care punem ingredientele pentru a construi ceva interesant şi frumos, ceea ce rămâne este o stare de bine. Aceasta este şi deviza zilei: “Tot ce fac trebuie să mă facă să mă simt bine”.
Ceea ce se încearcă azi să se repare îşi are însă rădăcina în 2012, în decembrie. Evenimente de atunci ne vin acum punctual în minte şi poate nu doar că amintiri, ci şi ca replici, ca mijloace prin care nu doar noi căutăm să reglăm ceva ce nu era în regulă atunci, ci şi cei din jur şi pe careul Lună-Chiron ori pe opoziţie Lună-Jupiter poate fi vorba azi şi despre lipsa de tact, despre neputinţa de a găsi cele mai potrivite cuvinte, tonul adecvat ori explicaţiile cele mai convingătoare.
Unii vor pune această nesincronizare pe seama oboselii, pe seama tristeţii ori pe cea a disconfortului contactat în prima parte a zilei şi pe care au dorit să-l ascundă. Să nu ne mirăm dacă azi în jur oamenii vor zâmbi fals. Atâta pot ei să se bucure, atât ştiu să culeagă din pomul vieţii, atât ştiu să aprecieze. Nu sunt vinovaţi pentru asta, dar este important de a lua ceea ce vine din jur după măsura care este indicată implicit. Să nu ne facem gânduri, să nu fim suspicioşi pe motiv că dincolo de ceea ce se vede este ceva, ci să primim cu braţele deschise această lecţie de sinceritate.
Este posibil să nu ne placă ce vedem, ce auzim, ce primim, dar lucrurile nu se consumă azi pentru a ne face pe plac. Am putea să credem asta pentru că deviza zilei este de a urma sporirea gradului de confort, însă pentru toţi este o lecţie de sinceritate.
Prin urmare, în 8 ianuarie evadăm, ne ducem departe cu gândul, cu explicaţiile invocând motive şi evenimente care ar trebui lăsate acolo. Lecţia de sinceritate a acestei zile ne aduce în faţa unor greşeli pe care în primul rând noi le-am făcut faţă de anturaj, faţă de un prietene refuzând să ne deschidem sufletul ori judecând prea aspru un eveniment pe care nu l-am înţeles. Ziua de 8 ianuarie este legată de ceea ce a venit spre noi şi în ziua anterioară şi, apelul la trecut, prin invocarea unor episoade neplăcute, cumulate cu perspectiva de a gândi şi înţelege viitorul aşa cum ni se arata ieri, ne face să transferăm o parte dintre probleme viitorului, promiţându-ne că vom ridica nivelul pretenţiilor, ori îl vom coborî, că ne vom răzbuna, că vom dovedi ceea ce anterior nu s-a putut, adică de a dezvolta un obiectiv în raport cu un stimul. Din nefericire, aceasta este o luptă pierdută din start. Nu se merită să reînviem trecutul. El are nevoie de linişte aşa cum şi noi vom avea pentru a reuşi să înţelegem evenimentele care vor veni peste noi în 2013.
Cei care lucrează cu energia care caută să judece multe din episoadele vieţii prin discernământ au un 8 ianuarie simplu şi eficient. Se vor bucura că vin spre ei, fără să facă niciun efort, acei stimuli pe care trebuie să-i reanalizeze şi le sunt activate structuri care au nevoie de purificare, de o altfel de hrană.
Bucuria de a trăi în claritate, de a iubi decența şi simplitatea constituie recomandarea acestei zile minunate.

Aspiraţiile şi dorinţele personale vor căpăta azi o nouă înfăţişare. Azi Venus va intra în Capricorn cu puţin timp înainte ca Luna şi Lilith să se afle în opoziţie şi asta doar la puţin timp de la sextilul Lună-Marte. Între plăcere, bucurie, interes, bunăvoinţă şi vulgaritate prin abuz vizual ori verbal, dimensiunea personală va atinge acum punctul în care va pune mult mai mult preţ pe disciplină, pe respect, pe simplitate şi selecţie.
Ajunsă în Capricorn, Venus se va preocupa de cauzele lucrurilor, va considera că nu mai trebuie să lase nimic la voia întâmplării şi se va folosi de gesturi, tandreţe, termeni, definiţii, evenimente ori de amintiri pentru a construi fiecare moment prin nostalgie şi linişte, prin calm şi siguranţa de sine. Toate acestea sunt elemente benefice, corecte şi lăudabile, însă nu sunt specifice lui Venus. Asta înseamnă că trecerea sa într-un semn atât de dur o va mutila, îşi va smulge emoţiile sale pentru a le alimenta pe ale celor din jur, invocând motivele sacrificiului şi ale compasiunii. Duritatea pe care şi-o vor aplica oamenii propriilor existenţe îi va face eficienţi în plan social, dar le va usca viaţa personală şi le-o va constrânge spre un alt tip de afisaj. Dacă într-o temă personală acesta este un semn în care individul nu-şi acceptă propria înfăţişare, îşi refuză plăcerile şi consideră că tot ceea ce duce spre frumos şi voluptate este o sursă de suferinţă, în cea personală acestea vor leza schimbul de sentimente, dar vor susţine înţelegerile dintre oameni construite pe raţiune şi respect. În general, nu este necesar să se facă o alegere între acestea şi cine ştie bine acest lucru va fi tulburat de maniera dura în care vor aluneca spre tristeţe şi de uşurinţa cu care se lasă cuprinşi de stres, nemulţumire ori prin care îşi pierd încrederea în oameni.
Sentimentul are o limpezime aparte, el nu are nevoie de elemente adjuvante pentru a se susţine. El există şi ecoul realităţii îl va face să-şi mărească arealul de desfăşurare sau nu. Acum ecoul realităţii nu emite semnale pe frecvenţa frumuseţii, armoniei şi binelui, ci doar a dreptăţii ori a disciplinei. Abordând disciplina, poţi da vieţii un rost constant, o formă personală, o poţi ţine pe o linie dreaptă, însă nu-i poţi ataşa neprevăzutul, el este înlăturat, ignorat.
În absenţa elementului spontan, corpul se uzează din propria ambiţie, din propria obsesie a perfecţiunii şi se consumă nu pentru ceea ce trebuie să facă, ci pentru a da viaţă unui fachirism modern, cel al dietei, al abandonului relaţiilor, al izolării ori al îmbrăţişării sarcinilor profesionale dincolo de limita obişnuitului. Toate acestea încep de azi să capete contur. Vor fi mai atenţi la cum arată, ce haine își pun pe spate, ce iau în picioare, mai atenţi la mers și la cât de sus ţintesc cu aspiraţiile pe care le au în acest moment. Unii vor considera că vremea copilăriei a trecut, că frumuseţea şi inocența sărbătorilor s-a încheiat brusc. Venus în Capricorn ne va aduce munca drept primul gând al dimineţii, iar unii, care nu dispun de un serviciu, care doresc să şi-l schimbe, care urmăresc avantaje profesionale se vor simţi cuprinşi de un suflu nou. Nu poate fi în mod direct bun şi nici în mod direct rău, dar în mod sigur diferenţa dintre ceea ce vine acum spre noi şi ceea ce va veni de acum şi până pe 2 februarie va avea o notă dramatică.
Prin urmare, ziua de 9 ianuarie va aduce o acceptare a unei alte game afective şi nu va fi una chiar aşa plăcută. Gândul că oamenii se pot disciplina ne va încânta foarte mult şi vom considera că este ceea ce ne trebuie acum. Că asta înseamnă un alt program de lucru, o altă schema de cheltuieli, un alt regim alimentar, o altă abordare a timpului liber ori a studiului, nu contează. Ceea ce vine cu această nouă schimbare de vibraţie este util, pentru că puţină disciplină nu strică nimănui, însă faptul că Luna se opune lui Lilith pe acest fond ne va duce în postura ca în selecţia pe care o facem azi să ne dispensăm de ceea ce ne este cel mai util şi important acum.
Lupta dintre flexibilitatea pe care considerăm că am putea-o avea în fața problemelor şi tentaţia de a spune “Le fac mâine”, “Le fac luna viitoare” “Le fac la anul viitor” va constitui cea mai mare problemă a zilei.
Ceea ce nu ne va conveni va avea aparența luptei dintre nou şi vechi, dinte ceea ce am dori să se continue, care chiar nu e chiar plăcut, şi teamă în faţa unor situaţii noi care ar putea afecta starea de sănătate, bugetul, imaginea socială.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a gândi bine deciziile pe care le luăm acum şi de a ne lăsa cuprinşi de ideea de schimbare, doar dacă ea ne va uşura povara, greutăţile sociale, doar dacă ne va elimina stresul ori ne va duce spre înţelegerea mai corectă a fenomenului social.

Înainte ca Luna să-și schimbe semnul, Venus şi Neptun se întâlnesc într-un sextil şi acesta este momentul în care cei pasionaţi de definiţiile astrologice vor înţelege de ce gradul anaretic de ieri al lui Venus nu a mai fost atât de agresiv, aşa cum sunt de regulă intervenţiile din acest loc. Sextilul celor doi, luând în calcul că ipostaza anaretică a lui Venus s-a produs într-un moment în care îndemnul astral era, în ansamblul său, unul constructiv, ne va vorbi azi despre unitate, despre uşurinţa cu care oamenii se simt integraţi într-o structură distinctă atunci când descoperă că au rezonanțe, că gândesc la fel, că simt la fel, că se apreciază şi-şi produc unii altora prin simpla prezenţă stări bune. Această relaţionare, în aparenţă, simplă, adună în ea o redutabilă forţă care face trimitere la legăturile subtile care se construiesc între oameni. Relaţionarea în sine, chiar dacă este pigmentată din când în când cu elemente negative, înseamnă trecut comun, înseamnă o karmă comună, înseamnă rezonanţa fiinţelor cu un focar de lumină pe care toată viaţa îl caută, de şi nu sunt conştiente de acest lucru.
Azi sextilul Venus-Neptun, care în mod firesc ne trimite spre emoţii puternice, flexibilitate în a le folosi, tandreţe, puritate sufletească, ne va îndemna azi spre tăcere. Tăcerea acestui unghi este una terapeutică. Atunci când mintea tace, totul în jur se reaşează, se remodelează, îşi schimbă direcţia şi culorile, forma şi calitatea obiectelor devine alta, iar evenimentele îşi topesc în neant caracterul lor tulburător, categoric, rău. Ceea ce vine cu acest unghi este un fel de înţelepciune, ca în conceptul jainist “Neti Neti”, adică dobândirea discernământului prin negarea iluziei. Durerea, tristeţea, neputinţa, frică, boala sunt etichete, sunt cercuri ale puterii false pe care ni le-am pus în jurul spiritului şi le întreţinem pentru a ne justifica efortul de a trăi greu. Simpla respiraţie, prin presiunea acestor cercuri subtile, ni se pare imposibil de dus, adâncă, reală. Când îi pui eticheta de ireal gen “Durerea nu este reală”, “Evenimentul nu este real”, întregul val se adânceşte în structurile mentale şi afective ale fiinţei şi ajungi la concluzia că, în ciuda faptului că senzaţia fizică de durere persistă ori că în jur ceilalţi participă la derularea etapelor viitoare ale evenimentului care te consumă, mintea îţi arată că întregul ansamblu poate fi văzut altfel, iar aportul tău la structura evenimentului, fiind deja schimbată, poate aduce un alt deznodământ. “Fii tu schimbarea pe care vrei să o vezi în lume” defineşte cel mai uşor şi simplu acest mecanism al depăşirii pragului ultim şi epuizant al neputinţei, durerii. “Nu este real!” defineşte sextilul dintre Venus şi Neptun şi ne conferă, prin izvorul mental, calitatea de puterea, să lucrăm cu energia, nu de a o folosi la întâmplare, de a lucra cu formele-gând simplu ca şi cum am dispune de un set de creioane colorate şi în loc să le ţinem pe toate în mână şi să mâzgălim hârtia încercând să dăm un contur, să spunem ceva, să ducem mai departe un mesaj, alegem pe rând câte o culoare şi ne aşternem pe hârtia vieţii câte un cuvânt, câte o propoziţie până când fraza care suntem va deveni întreagă, vizibilă şi pentru ceilalţi. În felul acesta, devenim purtătorii unui mesajși reuşim să facem legătura între minte şi inima, aşa ne putem transpune emoţiile prin gând, prin forme-gând, prin idei.
Gândurile noastre devin azi un set de creioane colorate şi dacă vom alege violet vom fi mai liniştiţi, dacă vom selecta din jur galbenul vom realiza procesele mentale cu mai mare uşurinţă, dacă vom alege verde vom fi mai liniştiți şi siguri pe sine, iar dacă vom alege albastru vom fi mai inspiraţi, mai buni.
Trecând în Capricorn Luna ne va îndemna spre aspectele practice ale vieţii. Aşa ne dăm seama că multe dintre problemele de acum nu sunt separate, nu ne scot în evidenţă faţă de cei din jur, ci, dimpotrivă, ne spune că suntem legaţi de ei şi că nu mai contează dacă suntem deasupra sau dedesubtul lor. Calitatea vieţii şi implicit a evenimentelor din care aceasta își extrage azi forţa ne va face să ne dedublăm de ceea ce nu înţelegem ori înţelegem greşit, de ceea ce ne supără. În ochii unora acesta seamănă a pacifism, dar, în realitate, el este dat de uşurinţa de a anula o legătură falsă care se construieşte între oameni, de a pune în centrul atenţiei uşurinţa cu care este invocată soluţia mai mult decât satisfacţia de a crede în ea. Este de bun augur acest exil al lunii acum, pe acest îndemn al selecţia informaţiilor, pentru că orice element de instabilitate care poate surveni din implicarea Lunii în careul dintre Uranus şi Pluton, constituie doar o ipostază de frământare şi nu de nesiguranţă, de motivare, de ambiţie şi mai puţin de slăbiciune ori de îndoială.
Prin urmare, ziua de 10 ianuarie ne vă aduce un strop de înţelepciune prin alegerile pe care le facem, prin uşurinţa cu care vom căuta să ne despărţim de obiceiurile proaste ori prin care vom căuta să le ajustăm şi să le înnobilăm cu câte o explicaţie. Comportamentul pare să fie inamicul nr. 1 al acestei zile şi, de asemenea, principala prioritate. Ceea ce selectăm din sfera ideilor, ceea ce suntem pe punctul de a pune în aplicare, ceea ce gândim că reprezintă perspectiva evenimentelor, are nevoie de o ajustare şi despre asta va fi vorba azi. Cei care doresc să devină făuritorii propriului destin vor reuşi să se detaşeze de dramă, să privească efortul ca o ultimă constrângere pentru a ne deprinde cu mersul fără cârje, cu ascultarea fără aparat auditiv ori cu admirarea unui peisaj fără ajutorul ochelarilor. Toate aceste şabloane ne spun ce să vedem, cum să interpretăm şi ne conving de acurateţea cu care percepem realitatea. Dacă îndrăznim azi să ne opunem acestui proces şi să invocăm “Nu este real”, golul pe care-l vom construi cu atât mai mult cu cât menţinem mai mult ideea în minte ne va ajuta să vedem lucrurile din altă perspectivă, să ne descoperim detalii ale auzului pentru care niciun aparat nu ne poate ajuta, să vedem tridimensional ori sferic şi să urmărim din această nouă ipostaza desfăşurarea evenimentelor.
Pe acest îndemn evenimentele comune vor traversa un timp îngheţat. Nimic nu poate să se îndrepte spre vreo finalizare, nimic nu duce nicăieri ci se consumă totul printr-o obositoare permanentizare, ca şi cum se aşteaptă intervenţia arhitectului de a construi încă un etaj la edificiul pe care îl întruchipăm.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a ne oferi privilegiul de a descoperi că realitatea poate fi văzută, înţeleasă, experimentată şi altfel. Să nu uităm că am venit aici în această lume să experimentăm şi îndemnul care ne vine din suflet, chemarea luminii, adică acele invitaţii ale destinului care, din dintr-o relaţie misterioasă cu Universul, atunci când intră în contact cu sfera personală îşi schimbă chipul şi ni se înfățișează ca oportunităţi. În realitate, ele sunt chemări ale Spiritului Universal pentru a ne întoarce Acasă, iar evenimentele de azi vor părea îngheţate pentru a ne ajuta să “auzim” şi să “vedem” mai bine, adică să acordăm inspiraţiei rolul pe care îl are în realitate, nu să o îmbrăcăm de bal mascat şi să o învăţăm glume cu substrat politic.

Un alt paradox care vine spre noi acum ne îndeamnă să ne deschidem sufletele şi să ne lăsăm în voia liniştii. Tot ceea ce ne trimite spre acţiune înseamnă de fapt momentul, secunda în care să ne oprim şi, în acelaşi timp, să conştientizăm această oprire. Mulţi se gândesc cu teamă că în timpul desfăşurării unui proces să intervină ceva şi să-i ducă spre o zonă a desprinderii de întreg. Adică, oprirea pentru ei ar însemna separarea de o mişcare de regenerare, de un proces început deja. Putem să mergem şi mai departe cu această conexiune gândindu-ne că mecanismul în sine le inspiră oamenilor un fel de acceptare a unei dominări din exterior. Este surprinzător cum un om poate să gândească şi la fel de surprinzător este şi modul cum îşi pune în aplicare aceste idei. A se lăsa în voia unor forţe exterioare, oamenii consideră că depăşesc obstacole, că se ridică pe sine la nivelul forţelor pe care le folosesc. Fie că acestea sunt din această lume, fie că ele vin din exterior, desfăşurarea sa este supusă unui mecanism care ţine de zona din care acestea vin. Desprinderea şi acţiunea în libertate începe prin primul pas: oprirea.
Oprirea de azi este una corectă şi ne va pune în fața unor evenimente cât se poate de benefice, cât se poate de corecte şi ne încurajează să ne folosim voinţa şi energia personală pentru a ne alege ţinte realiste. Dacă până acum disciplina şi selecţia au fost două direcţii speciale, care ne parfumau deciziile şi alegerile pe care le-am făcut, acum ele devin priorităţi. A trece de la viziune la acţiune ne cere obligatoriu atingerea şi acestei etape a delimitării celor mai importante priorităţi.
Dacă liniştea, cu tot ceea ce implică ea, vine prin flexibilizarea gândirii, prin adâncirea în elemente personale, prin rememorare, reculegere, interiorizare (sextil Luna-Saturn), selecţia priorităţile şi posibilitatea de a iniţia un traseu nou ne vin din împlinirea a nu mai puţin de trei conjuncţii: Lună-Junon, Lună-Pluton şi Lună-Mercur. Ţinta, adică regina balului, ne vine de la sextilul Lunii cu Capul Dragonului, fără a reuşi să medieze tendinţa Nodurilor. Cu alte cuvinte, azi avem disponibilitatea de a vedea elementele cu care lucrăm, de a ne alege dintre acestea una care ni se pare cea mai potrivită.
Asta înseamnă că ziua va fi marcată de gânduri aruncate în viitor, de planuri, de necesitatea de a modifica cadrul personal, ambianță, de a aduce în jur un alt element de susţinere, o altă persoană, de a ne oferi privilegiul de a ne opri din ceea ce facem pentru a acorda atenţie unui detaliu sau pur şi simplu pentru a nu face nimic şi a lăsa să vină spre noi acel element surprinzător, ca şi cum destinul ni-l aduce.
Luna nouă de azi va reuşi să răspândească de-a lungul următoarelor patru săptămâni această trăsătură ajutându-ne să gândim şi să punem în aplicare soluţii speciale, extraordinare care să ne aducă în primul rând stabilitate. Este mai puţin important că banii şi faima nu sunt favoritele acestei zile, mai ales că mulţi oameni consideră că lipsa banilor constituie obstacolul peste care nu pot trece pentru a fi fericiţi. Ceea ce se accentuează acum cu cele şase planete din Capricorn aduce curaj, dorinţa de a lua o decizie majoră şi de a menţine această ţintă în următoarele săptămâni. Chiar dacă acestea se grupează în partea superioară a zodiacului, mesajul lor merge mai curând spre soluţie, vindecare, rezolvare, eliberare de o condiţionare. De-a lungul anului ceea ce se decide acum va traversa perioada de schimbare sub impulsul unui stimul contradictoriu, ori prin incapacitatea de a separa grâul de neghina. Ceea ce ne vine azi şi se va distribui de-a lungul următoarelor patru săptămâni este legat de hotărâre, decizie, nu şi de discernământ, mai ales de disciplină.
Evenimentele care sunt anunţate de această Lună nouă au însă un caracter tragic, însă acesta nu-i va afecta pe cei care decid, ci cei pentru care se ia decizia. Locul unde se ia hotărârea este centrul furtunii, toate stricăciunile se vor face spre margine.
Prin urmare, 11 ianuarie, din punctul de vedere al evenimentelor, este o altă zi a paradoxurilor, însă din punctul de vedere al nevoii de a ne folosi de toate ipostazele înconjurătoare pentru a ne rafina structura şi a ne întări convingerile, este o zi originală şi în acelaşi timp generoasă.
Ceea ce vine spre noi azi ne îndeamnă să fim puternici şi să schimbe priorităţile pentru a ne rezerva dreptul de a atinge finalităţile pe care ni le stabilim reuşind să negociem mult cu destinul, cu oamenii din jur, cu propria persoană. Ne desprindem de un statut, de o identitate, de o apăsare şi ţintim spre o nouă modalitate de expresie. Libertatea este privită acum din poziţia statică. Oprindu-ne din ceea ce ne consumă, ne vedem în postura de a analiza şi vedea mult mai bine ceea ce ne atinge. Calitatea gândirii va fi cea care ne va selecta din gama de evenimente pe cele mai utile. Dacă gândul se duce spre revoltă şi nemulţumire, vom atrage în jur oameni care se manifestă aşa şi prin ei, prin furtunile pe care le-a integrat vieţile lor, mecanismul propriul va tinde spre o modificare.
Aşadar, ca recomandare, este important să alegem gândul curat azi, folosindu-ne de experienţele zilei anterioare, cea care ne îndeamnă să negăm iluzia care şi-a luat haina realităţii.

>

Întâlnirea lui Pluton cu Junon este unul din principalele momente ale lunii ianuarie. Acestea două s-au mai întâlnit în 2010 şi în 2007 în conjuncţie şi au adus în lume aceeaşi necesitate a unităţii, a coeziunii de grup, a integrării, însă conjuncţiile anterioare nu s-au produs pe recepţie mutuală Pluton-Saturn, asta înseamnă că mesajul unităţii ar fi putut comporta o uşoară distorsiune ori nu a găsit terenul favorabil să se desfășoare. Acum însă sunt invocate motive ce ţin de forţă majoră, de mobilizare masivă ori cele care sunt animate de teamă de a nu supravieţui în faţa unui adversar şi mai mare. Acum recepţia mutuală dintre Saturn şi Pluton aduce putere şi uşurinţă de a găsi cele mai rapide şi simple metode, cele mai puternice şi cele mai eficiente.
Oamenii sunt puternic ataşaţi de planul material, adică de ceea ce văd şi simt aici în această lume, neavând puterea de a merge pe două fronturi, de a privi înainte şi de a simţi care sunt evenimentele care se consumă la dreapta şi la stânga sa, de a trăi în lume şi a dezvolta un dor de necunoscut, de nevăzut, de mister atât de tare încât tot ceea ce văd şi simt să fie un mijloc de a descoperi alte entităţi care experimentează ca şi ţine un joc al vieţii.
În planul acţiunilor concrete această conjuncţie ne aduce în fața necesităţii de a accepta un compromis. Începând de azi şi până la finalul lunii, când Jupiter va reveni din mersul retrograd, dreptatea va fi soră cu compromisul şi doar aşa ne vom simţi puternici. Prin Lilith această dreptate ne îndeamnă să ne punem suspiciunea la dispoziţia celorlalţi şi să uităm că la începutul anului ne stabiliserăm ţinte nobile. Necesitatea de acum ne va conduce paşii spre a ne ierta adversarii ori a simula această iertare sau spre a ne arăta înţelegători cu episoade trecute, ce s-au consumat în 2010 sau în 2007 şi când acest gen de asociere a eşuat din neputinţă, risipă ori naivitate.
Consumându-se când Luna se afla încă în Capricorn, deci marcajul pe rezistență şi disciplina se menţine, apelul la trecut înseamnă apelul la închipuiri, la vise, la imagini care, în realitate, nu au existat aşa cum ni le amintim. Această formă de autoamăgire nu se realizează prin intenţie directă, ci prin uşurinţa cu care lipsa unei memorii solide ne duce spre alterarea trecutului. Nu suntem convinşi de calitatea episodului, nici măcar dacă modul cum se repetă este sau nu util episoadelor viitoare, aşa cum le vedem acum. Ceea ce ne duce spre trecut este însă un episod interesant de soluţionare a unei probleme prin faptul că pe acest gen de iluzie (trigon Marte-Lilith) suntem dispuşi să investim multă voinţă, poate prea multă, neobservând că de fapt suntem împinşi într-un mecanism de repetare a trecutului.
Ziua ni se va părea încurcată ori dispusă să ne îndemne să facem prea multe lucruri într-un timp foarte scurt ori să considerăm că dispunem de tot timpul din lume încât să ne permitem să mai și zăbovim asupra unor mici plăceri vinovate.
Ceea ce ne va tenta cu eşecul prin repetarea greşelii poate veni prin intermediul tehnicii moderne, printr-un email, printr-o informaţiei pe care o consultăm de pe net, pe care o vedem la televizor, care ne vine printr-un apel telefonic ori printr-un sms. Nu ne vine prin contact direct şi asta înseamnă că există o uşoară discontinuitate în derularea informaţiei karmice. Ieri Luna nouă se afla în sextil cu Capul Dragonului fără a media tendinţa Nodurilor şi ne îndemna spre o finalitate. Acum, prin împlinirea unghiurilor majore dintre planetele cu deplasare mai lentă decât Soarele, mesajul ne duce nu spre viitor, ci spre trecut. Trecutul vine însă cu şablonul timpului în care s-a consumat, nefiind însă adaptat şi schimbărilor ce au survenit din acel moment până în prezent, asta înseamnă că este nevoie de a depăși etape şi, de asemenea, asta înseamnă că raţionamentul unor acţiuni să nu fie cel adecvat. Este important să ştim că azi episoadele pot fi legate şi fără o cursivitate şi dacă suntem atenţi la aceste aspecte vom reuşi uşor să separăm grâul de neghină şi să alegem episoadele care au continuitate pentru că nu ne va folosi la nimic să îmbrăţişăm evenimente care ne-au dovedit că nu sunt flexibile sau nu ne pot duce nicăieri.
În a doua parte a zilei ceea ce ne întoarce în timp, spre anii 2010 ori 2007, va avea un iz vesel şi ne duce spre a ne destinde, a ignora orice răspundere, orice program, orice termen. Schimbarea programului, a tabietului, a unei acţiuni stabilită din timp va constitui modul cum vom lupta cu greutăţile, în mod naiv, pueril. Sub pretextul “Am dreptul la un moment de relaxare” alegem să-l invocăm în momentul cel mai nepotrivit posibil ori prin mijlocul cel mai incomod.
Prin urmare, ziua de sâmbătă ne aduce în faţa unor evenimente care, până acum, de când am intrat în 2013, nu au avut o greutate şi o determinare atât de mare. Din nefericire pentru cei care nu reuşesc să separe evenimentele care ating finalitatea sărind etape, de cele care şi-au atins sfârşitul la timpul adevărat, ziua vine cu veşti proaste, cu bucurii care se plătesc scump, cu o mutilare a atenţiei şi o blocare a acesteia spre zonele pe care le-a mai trăit, spre ceea ce trebuie lăsat acolo unde s-a consumat. Tentaţia de a câştiga uşor atenţie, un avantaj, poate chiar bani aduce acestei zile şi, evident, şi următoarelor zile, riscul de a ne deschide o rană, de a slăbi corpul mult ori de a adanci şi mai mult tensiunile existente de ceva vreme între oameni. Intenţia nu este greşită, mijlocul, în schimb, aduce prea mult impuritatea gesturilor simple.
Cei care şi-au programat azi episoade importante, poate chiar o asociere pe mult timpul, o întâlnire este important să ştie că a dacă cerem trecutului să ne definească nu trebuie să-i scoatem un ochi şi să privim această parte a corpului ca şi cum e întregul. Ceea ce s-a consumat în 2007 sau în 2010 şi care are legătură cu episodul acestei zile trebuie văzut ca un fragment dintr-un întreg, nu ca întregul în sine.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a ne judeca atent viaţa, evenimentele care ne învăluie, care ne cuprind, de a observa cu maximă atenţie care dintre ele sunt continue şi care nu, care au ajuns aici sărind gardurile înalte ale firescului şi care au aşteptat ca destinul să le facă prin fiecare dintre aceste câte o poartă.

Finalul săptămânii ne găseşte loviţi de speranțe care nu se împlinesc şi de aspiraţii cărora nu le-a venit încă timpul. Azi oamenii sunt ca păsările migratoare, dar, după cum știm, nu multe sunt păsările care migrează în timpul iernii. Această va fi însă şi durerea şi, în acelaşi timp, dilema acestei zile. Ştim ce trebuie să facem, unde trebuie să ajungem dar ne lăsăm încuiaţi în aspiraţii care nu ţin de timpul prezent, de anotimp, nivel de cultură, nivel de înţelegere, putere, bani, relaţii.
Aceasta poate deveni în timp frustrare, iar frustrarea ne alimentează cu cele mai complicate idei ce ne pavează drumul spre boală. Singura soluţie pe care o avem azi este să ne amintim de linişte. Ceea ce nu se rezolvă azi în mod sigură are nevoie de puţin timp, de puţină răbdare, de puţin răgaz, de puţină atenţie din partea unor forţe subtile, de împlinirea unor noi episoade.
Mulţi probabil se întreabă de ce Dumnezeu, aici, în această lume, nu le da oamenilor darul de a-şi cunoaşte în detaliu evenimentele viitoare şi, aşa infinit în dragostea lui, îi lasă să orbecăie prin acest întuneric? Nu ştim, dar putem bănui că este nevoie de o lecţie importantă, cea a iertării de sine, a anulării informaţiei de separare pe care fiinţa noastră o hrăneşte în permanență şi a se hotărî ce destin doreşte să împlinească: cel victorios ori pe cel înfrânt. Este clar că ambivalenţa, Legea Dual, acţionează şi la acest nivel şi de vreme ce ne-am născut în această lume, de vreme ce avem pecetea pusă, ce ne-am ales destinul, nu mai putem da înapoi. Nu putem fi învingători ori înfrânţi decât pe linia sa, cea a Menirii, a Rostului. A îmbrăţişa întunericul de unul singur înseamnă cădere, a trăi în întuneric înseamnă deja rezonanţă, adică existenţa unor fiinţe cu o vibraţie asemănătoare care aleg separarea. În felul acesta, se construieşte ideea că oamenii trăiesc în izolare, că dacă ai închis uşa apartamentului eşti protejat de tot ceea ce există dincolo de ea. Închiderea şi separarea nu ne protejează de eşecul propriului destin. Omul este o fiinţă vitează or vitejia are şi un păcat: trufia. Această trufie, cea care l-a rupt pe Lucifer de sfera luminii, care l-a separat de ea, este cea care ne spune acum că existăm, că trăim, cum trăim şi, mai mult, că suntem diferit de ceilalţi într-un mod care cere ierarhizare, supunere, respect. Binele şi rău nu comportă aceasta ierarhizare decât prin trufie ori noi, doar prin trufie îi vedem pe îngeri puşi în ordine pe legiuni, pe grade, fiinţele desăvârşite la fel după puteri, deschideri ș.a.m.d. Ce lume obositoare trebuie să fie de vreme ce urmăreşte în imensitatea sa să fie adulată de furnicile gânditoare care suntem. Nu! Aceasta este o mare greşeală. Ierarhiile sunt doar aici, în acea parte a universului care este separat de sfera luminii, aici unde condiţia existenţei aşa cum s-a desfăşurat este aceea de a separa o partea a corpului şi a o învăţa să se comporte ca întregul. Neavând conştiinţa întregului, decât prin esenţa sa, fragmentul va considera că el este întregul în sine şi se va făli. În mod sigur o ierarhizare generată de suprapunerea planurilor paralele există, însă nu este așa cum o gândim și o analizăm noi.
Lumea aşa cum o vedem noi se va adânci azi în confuzie. Mulţi îşi vor pune la îndoială credibilitatea, puterea, abilităţile, succesul ori rezistenţa. Vor considera că nu muncesc suficient, că nu iubesc suficient, că nu deţin suficiente informaţii pentru a se împlini, dar uită că întregul tablou este construit altfel, că oamenii nu trebuie judecaţi după aspiraţiile pe care le avem noi şi că momentul de linişte atât de necesar azi este abordat, toate ni se vor înfăţişa sub un chip noi.
Asta înseamnă a traversa un sextil între Soare şi Capul Dragonului, fără ca Soarele să poată media tendinţa Nodurilor, adică fără să aibă o soluție imediată, dar şi experimentarea careului dintre Venus şi Uranus. Ceea ce necesar va căuta şi recunoaştere, iar ceea ce este util va dori să fie admirat în strălucirea sa. Toate acestea cer o migrare a păsării măiestre spre zone mai prietenoase, însă nu este posibilă o asemenea deplasare acum şi nici în viitorul apropiat decât pentru cei care își trăiesc viața în aspectul ei arid, rece, dur, categoric (liderii spirituali autentici, ghizii, maestrii, pustnicii). Ceea ce se poate face azi este de a opri orice acţiune, de a ne linişti, de a pune stop în fapte, de a nu judeca, nu acuza, nu dezlegă ogarii, de a nu risipi vorbe în vânt şi de a nu consuma energie pe acţiuni dinamice pentru că ar fi o risipă.
Prin urmare, ultima zi a săptămânii ne aduce în faţa unor decizii complicate. A ne lua zborul spre o destinaţie necunoscută, a căuta să producem schimbarea doar pentru a profita de îndemnul vremurilor de a îngheţa o acţiune, de a beneficia de o şansă, o rază de lumină, înseamnă a nu fi împăcat cu tine. Speranţa este bună, însă ea vine atunci când sufletul nu este împăcat, când nu are linişte şi când nu a găsit ceea ce caută. Ultima zi a săptămânii este prea mult încărcată de speranţe şi prea puţin dispusă în a le împlini, iar asta înseamnă nepotrivire, eşec, regret, incertitudine, poate chiar risc.
Evenimentele acestei zile aduc o nouă etapă în seria paradoxurilor şi ne va îndemna să punem prea mult preţ pe acţiunile simple uşoare, cele care ne duc spre satisfacţie imediată, fără să observăm că de fapt una cerem şi alta primim.
Pentru cei care lucrează cu energia ultima zi a săptămânii este una delicată. Anularea separării înseamnă integrare, iar integrarea nu implică a coabita cu orice formă de energie care vine din subtil, ci a atinge starea de Pace şi prin ea de a descoperi firul de lumină, Cărarea Galbenă care o duce pe Dorothe înapoi acasă, ca în celebrul roman L. Frank Baum “Vrăjitorul din Oz”.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a ne preocupa de linişte, odihnă, activităţi simple, deconectante ori de o cercetarea a adâncimii spirituale, a sufletului pentru că orice formă de revoltă ori de a grăbi desfăşurarea unor etape ne duce spre eşec.

2 comentarii la „7 – 13 ianuarie 2013

  1. monica spune:

    Ideile descrise pentru ziua de duminica m-au asaltat inca de astazi, pentru ca m-a apucat o revolta interioara, care m-a rascolit …inca nu mi-a trecut …acum incerc sa dreg ‘busuiocul’. Revolta a fost trimisa in gand departe si pot sa spun ca au aparut energii joase care ma dor…
    Va multumesc pentru cele descrise, ma ajuta sa-mi revin…pentru mine sunteti un reper si va rog sa ma credeti ca o spun din suflet!

Dă-i un răspuns lui monica Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.