14 – 20 februarie 2022

Evoluție în crescendo. Corectarea unui neajuns. Inspirație folosită pentru a anula o tensiune, un conflict. Se anticipează prin sensibilitate, conexiune, logică sau intuiție ceea ce poate fi reparat imediat. Schimbări plăcute. Tensiuni care ne creează impresii greșite despre oameni. Supărarea este supradimensionată. Prudența este un joc al reușitei și al visului. Exuberanță. Curiozitate. Teama ne face ineficienți și inadaptabili. Plăceri ciudate care provoacă celorlalți greutăți.

Prima zi a săptămânii ne introduce într-o zonă complicată de emoțiile care nu au fost acceptate și nici înțelese în săptămâna anterioară. Ca evenimente astrale, Mercur se va întoarce pe zodia Vărsător, de acolo de unde își începuse cu ceva timp în urmă retrogradarea, iar Luna va trece pe zodia Leu nu înainte de a împlini câteva unghiuri sensibil deranjante cu Pluton, dar și cu Mercur care își încheie, cum spuneam mai sus, tranzitul sau prin zodia Capricorn. Astăzi avem ocazia să înțelegem greutățile vieții, să ne întoarcem la intuiția și la bunul simț atât de utile în această perioadă și să nu mai punem accentul pe acumulările cantitative, ci pe cele calitative. Este o zi când exuberanța este plătită scump, curiozitățile ne pun în dificultate, iar emoțiile devin un preambul interesant pentru tensiuni sau drame personale rezervate acestei săptămâni și pe care le vom parcurge, pe rând, până duminică. Este vorba de careul Soarelui la Axa dragonului, Luna plină, trecerea Soarelui pe zodia Pești și sextilul Jupiter-Uranus, ultimul de pe faza descendentă a ciclului progresului. Cu toate acestea, schimbările care se produc astăzi ni se par plăcute. Până și tensiunile parcă ne trezesc dintr-o ușoară amorțire și avem satisfacție din orice lucru mărunt. Este adevărat, nu ne-ar strica să avem puțină prudență pentru că logica și intuiția nu ne-au părăsit, doar le vedem mai clar și dacă le-am folosit cu măsură atunci și plăcerile care vin nu vor provoca greutăți celorlalți, ci vor dezlega promisiuni deșarte, legăminte care ne seacă de puteri. Întoarcerea lui Mercur pe zodia Vărsător, acolo unde are de arătat câteva calități importante, arată că unele lucruri vin de la sine și că este nevoie doar de acceptul personal ca aceste întâmplări să se consume. Altfel, vom părea în ochii celorlalți lași, neevoluați, recalcitranți și răzbunători. Astăzi ne facem planuri de educație, de întoarcere la un grup, la un mod mai vechi de a fi, poate chiar la un refuz care făcea parte din felul personal de a accesa informația, de a ne folosi în mod obiectiv de calitățile pe care le avem. Dincolo de acest lucru minunat vom vedea adevărate lovituri de teatru, oameni care riscă mult, fără să aibă promisiunea unui succes, dar care vor reuși să își atingă scopul, pe alocuri chiar mai mult de atât. Cei care lucrează cu energia sau care sunt implicați într-un proces de cercetare spirituală vor avea astăzi parte de o deschidere menite să îi lumineze, să-i îndrume și să le oprească, pentru scurt timp, tensiunea care a făcut ultima săptămână atât de complicată. Ei se vor retrage și vor părea în ochii celor mici și răutăcioși ca fiind lași, dar, în realitate, reacția lor este una de prețuire a puterii primite, a ajutorului divin de care beneficiază în continuare.
Prin urmare, 14 februarie devine o zi complicată de situații pe care nu le putem controla prin voință proprie, care ne duc spre împlinire dacă acceptăm să ne lăsăm în voia lor, să le respectăm propriul program, propriul ritm de lucru. Este o zi de evidențiere, un moment când mulți se vor gândi că a sosit timpul să facă o plată în avans, să-și facă planuri îndrăznețe, să viseze la ceva frumos, dar, în egală măsură, vor fi și tentați de gândul că pentru ca aceste intenții să devină realitate este nevoie de puțină luptă, de identificarea unui contraargument care să rupe gura târgului, să învingă un dușman care le-a inspirat până acum teamă. Nu este o zi de răzbunare, deși conduita recalcitrantă ne-ar putea face să credem lucrul acesta. Ne vom bucura de suport, de clarificări, chiar dacă acestea vin pe alocuri pe un ton prea sonor pentru sensibilitatea pe care o avem acum, prea dur pentru cât putem îndura.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a nu exagera cu tonul, cu atitudinea sau cu stima de sine. Acestea sunt doar elemente integrate într-un cerc circumscris soluțiilor de acum patronat de forțe asupra cărora nu avem niciun control. Să lăsăm destinul, universul, grația divină sau ceva imaterial asupra căruia nu avem niciun control să coordoneze totul.

Speranțe înlăturate, amânate sau infirmate. Agitație. Isteria ne conduce către factori exteriori greu de controlat. Dezechilibru care ne afectează judecata. Ruptură ca rezultat al unei dezordini. Intuiția apelează la factorul dominant. Ceea ce întârzie primește mai multă atenție.

Relația de careu pe care Soarele o definitivează astăzi cu Axa dragonului ne aduce în fața unei dezordini care produce o ruptură. Este adevărat, această ruptură pare să fie controlată, adică știm ceea ce spunem și, mai ales, cui, chiar dacă această schimbare în cadrul social este văzută de ceilalți ca un dezechilibru nu ca pe o soluție puțin mai dură pe care dorim acum să o implementăm și nu altădată. 15 februarie este o zi de tristețe care ne duce spre agitație și ne afectează cumva speranța că planurile de viitor, așa cum le-am gândit în prima zi a săptămânii, nu vor putea fi împlinite decât dacă trecem printr-o ajustare a lor, printr-o schimbare, printr-o adaptare la noile condiții. Frica rămâne și ea este conturată de lucruri neștiute, de stagnare, de acuzații sau de existența unui factor dominant pe care îl vedem acum potrivnic. Dintre toate acestea, întârzierea sau stagnarea nu este văzută ca o invitație la un respiro, la relaxare sau la îndreptarea atenției către interior, ci ca un fel de pedeapsă pentru că am îndrăznit să punem piciorul în prag, să ne exprimăm opinia, să dăm curs acestei șanse de a limpezi lucrurile așa cum le gândim acum. Din nefericire, avem nevoie să ascultăm de vocea grupului, de sfaturile celorlalți, pentru a ne diminua agitația și a rămâne cu speranțele chiar și la nivelul minim. Altfel, rupturile produse vor rămâne în sfera personală mai mult prin dezordinea produsă decât prin speranța împlinirii a ceea ce vrem în momentul de față. În cuvinte mai simple, avem curajul de a ne exprima, de a ne impune sau de a rezista unui factor de modificare pentru a ne găsi propria cale, dar vom trăi, cel puțin până la sfârșitul acestei săptămâni, cu sentimentul că am făcut o mare greșeală.
Prin urmare, 15 februarie ne vorbește despre lucrurile pe care le grăbim pentru că ne temem de umbrele trecutului, de stagnările pe care nu le înțelegem, de opoziția pe care o primim din partea grupului pentru că acesta lucrează la un alt ritm decât lucrăm noi. Avem nevoie să cântărim mai bine lucrurile, să acceptăm susținerea, așa cum vine ea, pentru a rămâne în continuare posesorii bunăstării pe care o aveam ieri, când, cu îndrăzneală, ne-am făcut aceste planuri de viitor. De altfel, toată această perioadă, care cuprinde și săptămâna anterioară și se întinde și pe o parte din săptămâna care va veni, poartă această amprentă a dezechilibrului provocat de frică și a reacțiilor la teamă pe care le vedem ca soluții miraculoase. Vor exista persoane care vor merge puțin mai departe, adică vor refuza această întârziere și vor cere explicații suplimentare, vor adăuga etape noi, intermediare, la cele creionate deja, considerând că așa se întâmplă de regulă cu proiectele îndrăznețe, au nevoie de o dădacă.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a sta departe de dilemele care ne-au îndemnat să ne facem aceste planuri pentru că ele au la bază o intenție bună, dar mobilul este alimentat de teamă. A fi mulțumiți cu ceea ce avem reprezintă o deplasare lentă către o realizare sigură. A grăbi lucrurile este astăzi o mare greșeală.

Revenirea la gânduri mai bune. Agitație despre un factor care ne rupe de realitate și ne construiește întâmplări plină de peripeții. Ceartă cu sine. Probleme legate de orgoliu, invidie, obediență înțeleasă prost și viclean. Certitudinile sunt solicitate, dar ignorate. Anticipăm, dar nu ne folosește, deocamdată, la nimic. Lacune în exprimare. Refuzul curajului. Teamă de a încerca ceva nou, îndrăzneț sau inteligent. Perfecțiunea este cerută doar celorlalți.

16 februarie este ziua dialogului epuizant, a anticipărilor care nu ne fac cinste, dar la care ajungem pentru că am avut până acum gânduri vinovate, vicioase, neprelucrate, adevărate reziduuri pe care le-am lăsat în părăsire considerând că ele se risipesc de la sine. Aceste reziduuri accentuează teama pe care am simțit-o în ziua anterioară și nu ne duce într-o etapă superioară, adică ne îndeamnă să refuzăm curajul pe motiv că este mai bine să-i lăsăm pe ceilalți să lucreze în locul nostru, să se sacrifice, să riște. Această Lună plină de iarnă aduce lacune în exprimare, dar le camuflează foarte bine pentru că acest dialog interior lung și epuizant are și o parte bună, aceea că din toată agitația ne alegem cu câteva informații care ne scot din rutină. Această evadare din rutina ne oferă privilegiul de a simți altfel, de a ne mulțumi cu realizări mici pe care le-am comportat de curând prin efort propriu, fără să le asociem pe acestea cu planurile îndrăznețe sau cu obsesia perfecțiunii, cea care ne vine în această perioadă din combinația celor două marcaje susținute de zodiile Vărsător și Capricorn. Așadar, asocierile nu sunt astăzi ceea ce par, dar reușesc să păcălească pentru că plutește în aer acea componentă afectivă care îi ajută pe mulți să-și ascundă orgoliu, invidia sau viclenia în spatele obedienței, a liniștii confundată cu indiferența, a nepăsării. Astăzi putem să facem mai mult pentru că există în jur persoane care au ceva de pus la dispoziție, la fel ca și noi, părți nici din propria ființă, intenții minore, dar care devin importante pentru că, până la urmă, se va dovedi că fac parte dintr-un mecanism care îi leagă pe oameni, nu îi dezbină. Deși opoziția Soare-Lună (Luna plină este termenul atribuit unei faze a relației Soare-Lună, nu poziției Lunii în aspect) este un moment încordat, cauzator de probleme, această Lună plină de iarnă, cea care se împlinește pe Vărsător (zodie de iarnă), aduce o notă de îndrăzneală și de inteligență acolo unde aceste componente în ultima perioadă au lipsit. Spre seară, Luna își va încheia tranzitul sau prin zodia Leu, și trecând pe zodia Fecioară va stinge toată această pornire și, în urma agitației, în urma peripețiilor acestei zile ne va rămâne mândria că am făcut față unor încercări puternice, că am avut o șansă, că am ieșit din banal și că merităm să ni se întâmple și nouă lucruri neobișnuite. Tot ce a fost până acum aplatizat iese din banal și capătă o strălucire interesantă. Până și cearta cu sine va fi nostimă.
Prin urmare, 16 februarie ne vorbește despre certitudinile pe care nu le controlăm, despre ce ar trebui făcut pentru ca un fir al destinului, rupt altădată, să fie reparat și să rămânem după toate experiențele din ultima perioadă cu o înțelepciune de viață frumoasă și simplă. Cu toate acestea, pornim astăzi de la înțelegere și cine refuză înțelegerea va refuza compasiunea, iar un om care nu este capabil să pună o picătură de inteligență în milă pentru a o transforma în compasiune este ca frunza în vânt, la dispoziția unor forțe pe care nu le cunoaște îndeajuns de bine încât să se protejeze de capriciile lor. În cuvinte mai simple, 16 februarie este o zi a capriciilor personale sau ale celorlalți, o zi când suntem dispuși să arătăm că și emoțiile pot controla evenimentele, nu doar rațiunea. A strica echilibrul prin această luptă dintre minte și inimă produce un rezultat straniu: refuzul curajului. Cei care refuză curajul nu vor părea astăzi lași, ci vor fi văzuți așa în zilele următoare când se va face o simplă analiză sau o simplă retrospectivă a ceea ce s-a întâmplat acum. Tocmai de aceea vor fi încurajați sau se vor simți îndreptățiți să se exprime cum consideră de cuviință mai bine pentru că nu-i afectează ce li se întâmplă celorlalți, sunt lipsiți de empatie. O formă stranie de narcisism plutește în aer și ea va fi gustată de toată lumea pentru că oferă un oarecare confort, o oarecare destindere care va fi apreciată suficient de mult, mai ales că ultima perioadă a fost generoasă la capitolul încercări, efort, muncă.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a ne aminti în tot acest joc al furtunilor care par acum ca un vânt de primăvară, că un om fără compasiune este doar o entitate biologică incapabilă să cunoască ce i-a determinat nivelul. Să ne bucurăm de ceea ce ne oferă ziua, dar să fim atenți pentru a nu cădea pradă capriciilor unor forțe subtile care par superioare doar pentru că pot mai mult. Pe calea luminii, iubirea este criteriul ierarhiei. Pe calea întunericului, puterea este criteriul ierarhiei.

Prudență pusă la încercare de oameni instabili. O diminuare a puterii de convingere. Corectare întârziată de micile beneficii sau de mici plăceri. Oportunități de reușită rătăcite prin sertare vechi. Ne amintim de o epocă și trăim totul cu nostalgie. Micile perturbații se transformă în frenezii.

17 februarie este o zi alunecoasă plină de serpentine, o combinație de forțe care sporesc în intensitate importanța oamenilor mici și diminuează puterea adevărată a oamenilor mari. În cuvinte mai simple, vorbim despre o zi care ne încearcă pe înțelepciune, atenție și toleranță. Unii poate au obosit să tot citească despre aceste îndemnuri, însă repetiția este mama învățării. Poate de aceea și această deplasare a aștrilor revine, iar și iar, la această recomandare. Partea bună a lucrurilor ne arată că suntem în fața unor oportunități care vor scoate la lumină reușite rătăcite prin sertare vechi, prin amintiri pline de praf, prin sentimente confuze. Vom descoperi astăzi că acestea sunt cele care ne-au creat atât de multe probleme și care persistă în memoria individuală ca sursă de suferință, îndurare sau regret. Ne întoarcem spre acestea cu nostalgia că o rană devine mai dureroasă atunci când este curățată și aduce mari bucurii atunci când lasă-n urma ei o simplă cicatrice. Ceea ce se evidențiază astăzi nu reprezintă o cicatrice, ci o rană ascunsă, fardată, cosmetizată, cea care a ieșit la lumină de fiecare dată când ne-am întâlnit cu puteri pe care nu le înțelegem sau pe care nu le controlăm și în voia cărora ne lăsăm, așa cum s-a întâmplat în primele trei zile ale săptămânii. Rămâne în continuare activă teama de pierdere, grija că întoarcerea către aceste episoade este generată de un arhitect malefic, de mintea unui om care se hrănește cu suferințele celorlalți, de o forță cosmică în totalitate nedreaptă. În realitate, a ne aminti că marile probleme ale destinului în această săptămână se rezolvă prin modificarea ritmului de lucru, poate chiar întârziere dacă este cazul, vom reuși să valorificăm aceste oportunități rătăcite pe firul destinului în așa fel încât acesta, rupt de credința în suferință, să se repare.
Prin urmare, 17 februarie ne vorbește despre ceea ce trebuie corectat urgent, despre acceptarea unor pierderi chiar dacă acestea ne provoacă suferință sau bucurie, chiar dacă sunt ale noastre sau le vedem la ceilalți. Micile perturbații în aceste zile sunt născute de frustrări adânci pe care le-am ascuns, le-am evitat și nici acum nu dorim să le împărtășim sau să le spunem în totalitate. 17 februarie ne îndeamnă să ne pregătim pentru a împlini, de la sine putere, o etapă creionată în zilele din urmă cu ambiția celui care crede că este făuritorul propriului destin. Faptele personale seamănă acum cu nesăbuința celui care desprinde rapid pansamentul de pe rană considerând că viteza de reacție produce mai puțină suferință. Neputința de a anticipa rezultatul acestei mișcări radicale și bruște este o stare de spirit care va defini multe reacții astăzi. Așadar, să fim prudenți pentru că încercările sunt multe, dar mai ales să fim prudenți pentru că nu este greșit îndemnul spre libertate, chiar este recomandat să avem curaj, ci este greșit să facem loc fricii acolo unde ar trebui să stea curajul sau compasiunea. Prin compasiune, prin liniște și încredere în sine schema astrală a acestei zile se va echilibra și vom reuși să corectăm multe din impulsurile care ne-au creat probleme și care ne-au construit credința în suferință chiar dacă asta înseamnă să lucrăm într-un alt ritm, să fim văzuți ca fiind leneși, lași, indiferenți. A renunța la o petrecere pentru a îngriji o persoană dragă sau florile pe care le avem puse cu bucurie în ghiveci la geam este un gest de curaj care nu cere nici o explicație.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a fi atenți la impulsurile momentului de a strica, de a pedepsi prin refuz, prin neprezentare, prin schimbarea unui traseu. Picătura de compasiune aprinde azi o lumină încât multe din îndoieli să dispară pentru că reușim să vedem pe o distanță mult mai mare drumul pe care am ales să mergem.

Convingeri puse la îndoială de cei care le-au construit. Reacții exagerate. Este nevoie de profunzime, limpezire a gândurilor, subtilitate în acțiune. Se caută perfecțiunea prin strălucire, aplauze, recunoașterea unor merite mai vechi. Neîmplinirile sperie. Concluziile ne vorbesc despre declarații conflictuale bazate pe pofte, idealism exagerat. Stabilitatea resurselor pe centrele de putere produc un dezechilibru în balanța valorilor sociale. Suntem deschiși către schimbare, dar facem lucrul acesta într-o manieră dezinteresată, absentă.

Pe ultimul grad al zodiei Vărsător, Soarele îi îndeamnă pe oameni să pună la îndoială multe din planurile pe care și le-au făcut de curând. Se întâmplă lucrul acesta pentru că sunt prea siguri pe ei, cred că au ajuns acolo unde și-au propus sau că dețin deja cele mai importante concluzii în așa fel încât finalul așteptat să fie inevitabil. 18 februarie ne aduce o schimbare pe care vrem cu orice preț să o producem, dar nu ca în ziua anterioară, cu impulsivitate, așteptând rezultate imediate, un feedback pozitiv, un răspuns care să confirme ceea ce credem despre noi sau despre situația în sine. În mare parte, tot ce se bazează pe aceste realizări scurte devine o iluzie pentru că perioada pe care o traversăm este una marcată de reacții exagerate. Este adevărat, avem nevoie și de aceste confirmări, și de gânduri limpezi sau de o anume subtilitate în acțiunile pe care vrem să le întreprindem, dar înainte de toate avem nevoie să nu abandonăm înțelepciunea la care am ajuns în primele patru zile ale acestei săptămâni cu atât de mult efort. Sextilul dintre Jupiter și Uranus este cel de-al treilea programat a se consuma pe arcul descendent al ciclului progresului. Următorul eveniment care se va consuma între cele două planete este conjuncția lor din 21 aprilie 2024. Așadar, planurile scurte, cele care vizează satisfacția imediată, considerând că acolo am vrut să ajungem, tocmai pentru că le înlocuiesc pe cele care sunt deja inserate în termenul generic de “progres”, reprezintă una dintre cele mai mari erori ale acestei săptămâni. Această eroare generează o conduită recalcitrantă care scoate în evidență elemente negative de caracter care, așa cum am indicat și în zilele anterioare, sunt adevăratele cauze ale suferinței, ale regretului, ale eșecului. Această relație bună dintre Jupiter și Uranus nu poate, fără a folosi ca liant experiențele din ultimele săptămâni, să repare firul rupt al destinului. Ne oferă însă oportunitatea, șansa, momentul prielnic pentru a folosi cât mai bine resursele personale și a ne stabiliza pe un traseu bun. Cei care urmăresc rezultate scurte pierd viziunea de ansamblu, pierd imaginea acestui proces grandios care nu are nimic de-a face cu conflictele bazate pe pofte sau idealism exagerat. Minciunile, predispuse de Luna neagră în special în a doua parte a zilei, sunt cele pe care individul și le spune lui însuși tocmai pentru că trebuie să creadă în ele, așa cum de-a lungul timpului a crezut în suferință ca într-un mare etalon.
Prin urmare, 18 februarie ne vorbește despre o schimbare pe care o facem prin instrumentele specifice sau pe calea sau traseul altuia nu pe calea proprie și nu pentru noi. Faptul că participăm la modificarea cuiva sau modificarea a ceva ne dă satisfacția că suntem în continuare în acest proiect ambițios al evoluției, al progresului. În realitate, lucrurile stau taman pe dos. Conjunctura astrală a acestei zile îi îndeamnă pe oameni să fie puternici și stabili pe propria cale, să-și construiască o locuință pentru sufletul propriu, nu pentru alții. Refuzând acest mesaj nu înseamnă că au devenit dintr-odată altruiști, ci înseamnă că fug de responsabilitate, fug de adevăratele sarcini pe care ar trebui să le îndeplinească acum, fug de sine. Atunci când apare o situație ca aceasta, când individul se preocupă mai mult de alții și se neglijează pe sine, avem de-a face cu o încercare existențială pe lașitate. Lucrând pentru alții, această persoană așa-zis altruistă ar putea să își schimbe viziunea sau preocupările în orice moment invocând motive numai de ea știute. Când lucrează pentru sine nu are încotro și trebuie să se țină de lucru până când obține rezultatul scontat. Un orb nu-l poate conduce pe altul, de aceea la început este nevoie de o perioadă de practică pentru ca mesajul transmis să aibă și o consistență teoretică, dar și una practică pentru a face mesajul fertil. În caz contrar, fuga de sine se transformă într-un idealism exagerat, chiar în fanatism. Cei mai mulți oameni preocupați de mistere, de spiritualitate rămân blocați mult timp în această încercare. Ei discută și reanalizează tehnicile pe care le descoperă, le complică și mai mult tocmai pentru că în cazul lor nu este vorba de muncă, ci de distracție. Evoluția spirituală este ceva foarte serios care cere un efort continuu, susținut, fără pauze de genul acesta și fără a abuza libertatea celorlalți de a căuta și de a se regăsi. Ei merg pe regula “faci așa cum îți spun eu, că eu știu mai bine”, nu pe cea utilă în astfel de momente “hai să facem împreună pentru a descoperi ce este util pentru noi”. Relația lui Jupiter cu Uranus închide cercul circumscris acestui proces evolutiv complicat care a început cu criza materială, umană în 2010 și sfârșește cu una similară în 2024. Așadar evoluția, progresul, transformarea nu reprezintă o rochiță frumoasă cumpărată pentru o păpușă, nici hainele cele noi ale împăratului, ci noua identitate la care ajungem pe baza efortului făcut de unii singuri.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a nu refuza progresul pe motiv că acesta, fiind prea mare și prea amplu, nu poate fi realizat într-o singură zi. Ceea ce se întâmplă astăzi este un fel de reîntâlnire cu mesagerul păcii, nu un document ce s-ar putea transforma în viitorul apropiat într-o declarație de război.

Conduită stranie. Lipsa de precizie ne duce spre ghinion. Încurcături cauzate de un crez, convingeri spirituale, religioase. Încredere prea mare în posibilități prea mici. Munca este obișnuită, dar ne așteptăm la rezultate spectaculoase. Disconfort cauzat de o evaziune mai veche. Limitare din cauza orgoliului prea mare. Sentimentele sunt exprimate eronat. Ceea ce se stinge nu ar fi produs nimic prin ardere.

19 februarie este o zi de conduită, dar oricât de ciudat ar fi această conduită astăzi ne vom bucura de multe privilegii, de rezolvarea unor încurcături care au venit spre noi pe Luna plină, miercuri, 16 februarie, pentru a ne elibera de anumite limite, în mare parte false, dar și de a aprecia efortul personal pe cât de mult apreciem efortul celorlalți. Astăzi Luna mediază tendința Nodurilor prin Coada dragonului și ne împăcăm cu cei pe care i-am considerat toată săptămâna vinovați de ceva, cu o problemă personală, cu un disconfort. Soluțiile vin în cascadă și chiar dacă seara târziu Luna se va certa la scenă deschisă cu asteroidul Chiron, conflictele nu reînvie, ci mai curând ar putea să ne țină treji în perioada rezervată somnului. Fiind considerat un moment de conștientizare, pericolul cel mare al zilei de 19 februarie este dată de mustrările de conștiință. Ceea ce ni s-a întâmplat până acum a fost atât de intens, deciziile pe care le-am luat au fost atât de diferite față de cum eram obișnuiți să ne hotărâm în situații limită încât acum începem să punem la îndoială că ne-am folosit întreaga judecată, întregul bunul simț sau întregul bagaj de cunoștințe de care dispunem. Desigur, vor fi și persoane care vor merge mai departe cu atitudinea impulsivă și se vor arăta orgolioși, prea siguri pe ei, dispuși să distrugă încrederea în sine a celorlalți pentru a părea a lor mai mare sau sănătoasă. Această lipsă de respect față de cei din jur va fi vizibilă dimineață, imediat ce Luna va trece pe zodia Balanță și vor deveni puțin mai indiferenți la nevoile celorlalți. Chiar dacă pe parcursul zilei vor încerca să ascundă lucrul acesta prin ton, limbaj, capacitate de a se adapta sau adevăratele intenții pe care le au într-un demers public, când ziua se încheie, când Luna va definitiva opoziția cu Chiron toată această iluzie cu care s-au înconjurat se va risipi.
Prin urmare, 19 februarie ne arată care sunt limitele pe care le-am explorat prin orgoliu și ce motive sunt necesare pentru a renunța la această atitudine. Ne trebuie multă tărie de caracter sau să facem apel la anumite experiențe pe care le-am parcurs în această săptămână pentru a alege conștient, nu pentru a lăsa ca multe să vină de la sine. Persoanele care nu au bune intenții vor munci puțin și vor cere rezultate mari, își vor atribui diverse roluri, de la antreprenori, cunoscători ai medicinii complementare, persoane bine informate despre fenomenul social, politică sau epidemii, chiar roluri ce țin de domeniul spiritualității sau al religiei, simulând un nivel pe care nu îl au. Ceilalți se vor preocupa de sine, de educația personală, adică să rămână în continuare atenți și preciși cu vorba prin măsură, cu fapta prin altruism și generozitate. Mustrările de conștiință vor fi vizibile în cazul tuturor, pentru că umbra acțiunilor la care am luat parte de-a lungul acestei săptămâni încă ne urmărește. Un om cu intenții bune va ști să citească în mod corect vibrația acestei zile și va înțelege că dacă unui lucru îi este sortit azi să se stingă înseamnă că existența sa de acum încolo, indiferent de cine ar fi fost susținută, nu ar fi produs nimic bun.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a renunța la orgoliul de a le ști pe toate, de a crede că înțelegem despre fenomenul social sau despre domeniul în care activăm mai multe decât am dovedit până acum. Normalitatea este simplă, dar la ea se ajunge greu.

Speranțe mici, dar pretenții mari. Contribuțiile nesemnificative arată gradul de maturitate. Ceea ce este irațional ni se pare o filozofie foarte profundă. Dependența de conflict nu mai poate fi ținută sub control. Ne temem de o ruptură sau de superioritatea celui care poate decide schimbarea statutului social în locul celui slab sau sărac. O presiune interioară ne îndeamnă să ridicăm ștacheta valorilor. Gânduri se orientează către opoziție, dar el, de fapt, dă viață unei refulări.

Ultima zi a acestei săptămâni este una de încurcături. Se întâmplă lucrul acesta pentru că speranțele pe care le avem sunt mici, date fiind conștientizările din ultimele zile, însă pretențiile sunt supradimensionate. Până și lucrurile pe care nu le înțelegem, cele iraționale, care nu au început și nici sfârșit, par desprinse dintr-o adâncă filozofie de viață. În realitate, 20 februarie ne vorbește despre un conflict care ne duce înapoi în trecut pentru că în această direcție ne trag sentimentele, acolo ne-au rămas ambiții neîmplinite pe care acum vrem să le rezolvăm în mod urgent. Toate aceste impulsuri spre a rezolva în forță, chiar prin conflict, o problemă personală, se consumă în a doua parte a zilei, după ce Luna și Saturn își definitivează trigonul lor. Prima parte a zilei va fi liniștită, însă problemele apar dintr-odată, reacțiile negative explodează din nimic pentru că, în realitate, firea celui în cauză este dependentă de conflict și vrea cu orice preț să dețină controlul asupra a ceea ce a ignorat, abandonat sau uitat. Elementul cel mai frumos al acestei zile vine din dorința de a proteja pe cel despre care credem că suferă mai mult, care are mai multe lipsuri, mai multe probleme. Dar unii nu facem lucrul acesta din altruism, pentru că altruismul pe 20 februarie este o floare rară, ci ca o compensare: binele oferit trebuie să se întoarcă. Din această cauză și pretențiile pe care le avem de la viață, de la cei din jur, sunt prea mari pentru că nu putem impune (cel puțin nu putem în actualul stadiu al evoluției) universului să funcționeze după cum gândim sau după poftele pe care le avem pe moment. O altă formă de compensare este ridicarea pretențiilor, a standardului de interacțiune, cu scopul de a găsi persoana potrivită care prin efortul său să înlocuiască efortul propriu. În cuvinte mai simple, prima jumătate a zilei este liniștită apoi explodăm din nimic și lansăm pretenții în ideea că poate găsim pe cineva care să ne facă mofturile, să ne ofere bani împrumut, să ne consoleze, să ne umple timpul sau să ne ofere bucuria pe care nu suntem în stare să ne-o oferim singuri.
Prin urmare, 20 februarie ne aduce în fața unor situații iraționale pe care le vedem supradimensionat pentru că așa dorim, așa găsim de cuviință să procedăm pentru a ne conserva ceea ce avem în momentul acesta. Finalul săptămânii ne arată că speranțele ne sunt zdruncinate, nu neapărat că și planurile de viitor sunt la fel, iar ca să compensăm această teamă de eșec lansăm pretenții celor din jur care au mai multe resurse, care sunt mai harnici, care sunt dispuși să ne ofere ceva în schimbul atenției pe care să le-o acordăm. În felul acesta, vom înțelege mult mai bine prima parte a devizei săptămânii, cea care se referă la evidențierea lașității omului neevoluat care vrea să-și cumpere un loc în rai crezând că poate face lucrul acesta. Așadar, să fim atenți la invitații, la corul de bocitoare, tocmai pentru că adevăratele greutăți se spun greu, în cuvinte puține, iar cele care au însemnătate existențială majoră sunt citite din cuvinte care aparent nu au înțeles sau doar din respirație. Celelalte, care sunt trâmbițate de cei lași, au un singur scop: căpușarea.
Recomandarea pentru această zi este aceea de a ne propune astăzi să dăruim așa cum suntem învățați de înțelepciunea creștină: cu gândul, apoi cu vorba, apoi cu fapta. În egală măsură, dacă alegem să înțelegem mai multe despre greșelile acestei săptămâni este important să știm că ele au respectat aceeași succesiune de etape: întâi au fost săvârșite cu gândul, apoi cu vorba și la final cu fapta.